Drepturile omului în Rusia: dincolo de taboo

Drepturile omului în Rusia: dincolo de taboo
( 9.10.2009 16:12)

Miercuri, la Bruxelles, în cadrul unei audieri
publice, deputaţii europeni au discutat cu activişti ruşi despre
deteriorarea situaţiei drepturilor omului în Rusia, în special în
Caucazul de Nord. Participanţii la dezbatere au insistat asupra
faptului că este nevoie de mai multă acţiune împotriva asasinatelor din
regiune şi pentru promovarea drepturilor omului.

Aşa-numitele „războaie cecene“ din 1994-1996
şi 1999-2008 au reprezentat cele mai mari conflicte de pe fostul
teritoriu sovietic. În timpul acestora au murit mii de oameni, printre
care mulţi civili. Cu toate acestea, vinovaţii nu au fost niciodată
pedepsiţi. Dimpotrivă, mulţi ziarişti şi activişti pentru drepturile
omului care au încercat să afle adevărul au fost ucişi.

„În dialog, nici un subiect nu mai este taboo“

Uniunea
Europeană a condamnat aceste crime şi a cerut anchetarea evenimentelor.
În fiecare an, UE şi Rusia se reunesc pentru a dezbate drepturile
omului. În cadrul audierii de săptămâna aceasta de la subcomisia
parlamentară drepturile omului, Comisia Europeană şi Consiliul au spus
că în Rusia a avut loc un oarecare progres. „În dialog, nici un subiect
nu mai este taboo“, a explicat reprezentantul Consiliului, Jan
Nordlander. Cu toate acestea, multe voci susţin că mai sunt multe de
făcut în domeniu.

La dezbaterea parlamentară a participat,
prin video-conferinţă, şi Stanislav Dmitrievsky, editor şef la ziarul
Societăţii de prietenie ruso-cecenă. Acesta a vorbit despre un „cerc
vicios“: „autorităţile ruse mint, reprezentanţii UE ştiu că nu li se
spune adevărul, Rusia ştie că UE ştie, dar nu se schimbă nimic“.

Presiune diplomatică…

Consiliul
consideră că pentru susţinerea drepturilor omului în Rusia sunt
necesare măsuri paralele: ajutor concret şi presiune diplomatică.
Reprezentantul Comisiei a promis că „drepturile omului vor juca un rol
important în negocierile pentru un nou acord de parteneriat“.

Preşedinta
subcomisiei drepturile omului, Heidi Hautala (Verzi, Finlanda) a cerut
„o clauză practică“, iar deputatul european Vytautas Landsbergis
(Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), Lituania) a
spus că „vom deveni mutanţi ai identităţii noastre principale, dacă nu
ne respectăm principiile“.

Domnul Dmitrievsky a spus că
responsabilitatea trebuie transmisă oamenilor, nu statului. „Ştim
numele; unele sunt mai cunoscute, altele mai puţin cunoscute“, a mai
spus dumnealui, cerând Parlamentului European să sprijine crearea unei
comisii permanente pentru investigarea evenimentelor din Caucazul de
Nord.

…şi ajutor direct pentru apărătorii drepturilor omului

Rolf
Timans, reprezentantul Comisiei Europene, a spus participanţilor la
audiere că Uniunea Europeană ar putea ajuta activiştii ruşi pentru
drepturile omului oferindu-le vize temporare, participând la protecţia
acestora şi acordând ajutor financiar organizaţiilor neguvernamentale.

Deputatul
european Thijs Berman (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si
Democraţilor din Parlamentul European, Olanda), fost corespondent al
postului de radio olandez din Moscova, a sugerat deschiderea graniţelor
pentru ziariştii ruşi, oameni de ştiinţă şi studenţi, pentru
sensibilizarea oamenilor faţă de adevărata democraţie.

 

Următorul summit UE-Rusia va avea loc la Stockholm pe 18 şi 19 noiembrie.

Scroll to Top
Sari la conținut