La baza primei comunități europene au fost Franța, Germania, Italia, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg împreună cu liderii lor care au crezut într-un ideal de colaborare continentală. Însă nu doar fondatorii au fost cei care au susținut acest model de relansare a Europei. În asentiment cu toți aceștia a fost și liderul englez Winston Churchill care susținut unificarea europeană crezând cu tărie în valorile comune ale statelor de pe continent.
Churchill s-a născut pe 30 noiembri 1874 în Oxfordshire într-o familie aristocrată a Ducilor de Marlborough. În 1893 a fost admis la Academia militară Sandhurst, iar până la 26 de ani a avut merite excepționale luptând pe trei continente, câștigând patru medalii și a obținut Ordinul de Merit pentru rezultatele sale excepționale.
Din anul 1900 își începe cariera politică în care a devenit unul dintre cei mai importanți prim-miniștrii din istoria Marii Britanii. În prima parte a ocupat funcții în mai multe cabinte precum minsitru al Muniției sau ministru al Afacerilor Interne. După aceea a urmat o scurtă perioadă de „izolare” în care nu a mai activitat în sfera politică. Dar a revenit în forță în anul 1939 când a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial, pe care l-a prevăzut datorită lipsei de sancțiuni asupra Germaniei care devenea o putere revizionistă.
La finalul acestui război a fost considerat un erou datorită contribuției sale semnificative la încheierea conflictului și pentru victoria Aliaților. A menținut o relație apropiată cu generalul de Gaulle pentru a menține spiritul francez în luptă, a adus de partea sa forța Statelor Unite și a Uniunii Sovietive pentru a învinge puterea militară nazistă. Însă, la finalul conflictului nu și-a menținut poziția de prim-ministru și astfel ideile sale nu au putut avea continuitatea pe care el și-o dorea. Chiar dacă nu mai avea o funcție publică, capitalul său politic a rămas semnificativ și a ținut diverse conferințe despre viitorul Europei, securitatea SUA-Europa-Marea Britanie și a fost inițiatorul unor proiecte importante pentru comunitatea internațională.
În 1946 la Universitatea din Zurich a ținut un discurs faimos despre „Statele Unite ale Europei”, un discurs în care și-a prezentat speranța într-o unificare europeană care urma să readucă pacea, propesperitatea și colaborarea pe bătrânul continent. Un ideal care este caracterizat de dualitate deoarece îmbină valoarea statului națiune cu principiul de unitate a continentului european. Credea că există un viitor comun dacă statele sunt gata să-l construiască împreună, iar acest discurs a devenit emblematic pentru ceea ce a urmat în anii următori și a devenit un model de discurs pentru a putea trece peste orgoliile națioanle.
O altă realizarea a sa care a influențat viața europeană a fost înființarea Consiliului Europei care există și în zilele noastre. Inițiativa sa a început în 1948 la Haga unde s-au adunat peste 800 de delagați din statele europene pentru a dezbate viitorul continentului. Astfel, în 5 mai 1949 a fost fondat Consiliul Europei iar Winston Churchill a ținut un alt discurs în care și-a prezentat încrederea în acest proiect și certitudinea că va influența pozitiv dezvoltarea și procesul de pacificare.
În final, chiar dacă Marea Britanie nu a fost o fondatoare a Uniunii Europene ne-a oferit un lider care luptat pentru continent, a militat pentru unificarea europeană și a susținut acest proiect printr-o diplomație excepțională. Este și va fi mereu un model de lider european datorită profesionalismului său, datorită realizărilor sale și datorită idealului european în care a crezut, „Statele Unite ale Europei”, ideal care rămâne de datoria noastră să-l perfecționăm.