Problema dezvoltării rurale presupune realizarea unui echilibru între cerința de conservare a spațiului rural economic și tendința de modernizare a vieții rurale. În zona rurală locuiește o mare parte a populației României, 43,8% din locuitorii României având domiciliul în sate / comune. În primă fază, spațiul rural a fost abordat prin prisma Politicii Agricole Comune (PAC), în timp el devenind o politică separată, fiind corelată cu politica agricolă modernă.
Politica Agricolă Comună urmărește mai multe obiective, printre care și dezvoltarea rurală. Pe plan național, ea se regăsește sub forma Planului Național de Dezvoltare Rurală sprijinit de un Plan Strategic PAC care se bazează pe analiza nevoilor oamenilor și atingerea obiectivelor PAC. Prin intermediul dezvoltării rurale, PAC urmărește înglobarea a mai multor obiective cheie cu scopul de a crea un spațiu rural modern. În România, autoritățile urmăresc mai multe direcții în care dezvoltarea rurală ne poate ajuta precum infrastructura, crearea de locuri de muncă sau modernizarea sectorului agricol. În spațiul românesc vorbim de procesul prin care putem atinge standardele UE, deși PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic decât prevede Uniunea. Prin PAC, România beneficiază de sume mari pentru investiția în acest sector de care avem mare nevoie mai ales pentru integrarea în economia de piață. Așadar, dezvoltarea rurală, susținută prin Planul Național de Dezvoltare Rurală, aduce beneficii României care se întind atât pe planul economic, cât și cel social pentru ca această să se integreze cu succes în economia rurală europeană.
Mai multe state membre – aceeași politică agricolă?
PAC reprezintă un parteneriat între agricultură și societate, o punte de legătură între Uniunea Europeană și fermierii săi. Această politică este una dintre cele mai vechi ale Uniunii Europene, fiind înființată în 1962 cu scopul de a furniza alimente la prețuri accesibile pentru cetățenii UE și a asigura un nivel de trai echitabil pentru agricultori.
Politica a suferit numeroase reforme de-a lungul timpului, din 1999, ea funcționând pe doi piloni, cel de-al doilea vizând o politică de dezvoltare rurală ce are drept scop armonizarea zonelor rurale. Desigur, pe lângă avantajele aduse, PAC stârnește și controverse, ridicând numeroase probleme: producția în exces, amplificarea cheltuielilor agricole și exploatarea pământului. Acestor controverse li se aduc argumente privind ignorarea regulii de cerere și ofertă, deoarece se produce prea mult, acest lucru ducând la risipă. Mai mult, vorbim și despre prețuri ridicate care împiedică evoluția unei agriculturi moderne și eficiente. În România, principalele probleme au fost raportate la nivelul subvențiilor prea mici în comparație cu costurile de producție.
În prezent, PAC conferă o mai mare importanță schimbărilor climatice și mediului înconjurător, Comisia Europeană propunând sistemul eco-schemelor prin care să se remunereze serviciile făcute mediului înconjurător de către fermieri.
La nivelul Uniunii, PAC oferă mai multe beneficii care să susțină fermierii, printre care:
- Producția de alimente: UE joacă un rol cheie în producția de alimente și este unul dintre cei mai mari producători de produse agroalimentare din lume. Acest lucru se datorează resurselor agricole și varietății impresionante de produse rezultate în urma activității agricole.
- Dezvoltarea zonelor rurale: fermierii au nevoie de o tehnologie de ultimă oră pentru a menține standardele europene și pentru a crește productivitatea, precum și de informații recente despre dezvoltarea pieței, metode de cultivare, etc.
- O agricultură durabilă: fermierii trebuie să producă alimente, dar să și protejeze natura. Pentru ca generațiile viitoare să fie protejate, cultivatorii trebuie să folosească prudent resursele pe care le au la dispoziție, dar și să protejeze natura.
Întregul articol este disponibil aici – http://stirieuropene.ro/?p=4809
Analiză realizată de Irina Constantinescu, studentă în cadrul Facultății de Științe Politice (SNSPA) și stagiară în cadrul Centrului de Studii Europene SNSPA. Sursa foto principală: Economica.net
Galerie foto