„27 ianuarie marchează cea de a 77-a aniversare a eliberării lagărului de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau.
Gândurile noastre se îndreaptă către toți supraviețuitorii și milioanele de femei, bărbați și copii evrei, precum și către toate celelalte victime ucise de regimul nazist. În numeroase ceremonii care vor avea loc în întreaga Europă și în întreaga lume, li se vor pronunța numele și se vor evoca amintiri din viața lor.
De asemenea, anul acesta se îndeplinesc 80 de ani de la Conferința de la Wannsee, reuniunea care a pecetluit soarta evreilor europeni. În cadrul acestei reuniuni, naziștii au stabilit un plan de căutare sistematică a evreilor din întreaga Europă, scopul fiind anihilarea populației evreiești.
Holocaustul a fost un dezastru la nivel european. Antisemitismul a fost cauza acestui dezastru. Antisemitismul îi dezumanizează pe evrei. În Germania nazistă, această dezumanizare a deschis ușa Shoah-ului. Avem datoria de a nu uita vreodată aceste lucruri.
În această zi, privim și spre viitor. După război, Europa a fost construită pe baza promisiunii de pace. Cu toate acestea, antisemitismul este din nou în creștere în Europa. Acesta amenință comunitățile evreiești de pe teritoriul european.
De la începutul pandemiei, miturile conspirației antisemite și dezinformarea au luat amploare, atât în mediul online, cât și în cel offline. Persoanele care mărșăluiesc pe străzile europene arborând steaua lui David și comparând măsurile de combatere a pandemiei cu genocidul organizat de regimul nazist banalizează experiența victimelor Shoah-ului. Distorsionarea Holocaustului alimentează retorica urii. Fiecare european trebuie să cunoască faptele și să învețe despre Holocaust.
Iată de ce Comisia Europeană a prezentat prima strategie europeană privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești. Aceasta propune peste 70 de acțiuni concrete menite să combată antisemitismul online, să garanteze securitatea comunităților evreiești, să creeze o rețea de locuri „în care a avut loc Holocaustul” și să sensibilizeze publicul prin reflecții cu privire la o cultură a comemorării în Europa.
Esența acțiunii noastre este să ne asigurăm că evreii din întreaga Europă își pot trăi viața potrivit tradițiilor lor religioase și culturale. Pentru că Europa poate prospera doar atunci când comunitățile sale evreiești prosperă la rândul lor. Pentru că viața evreiască face parte integrantă din istoria Europei și din viitorul Europei.”
Context
Comisia a prezentat, la 5 octombrie 2021, o strategie privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreieștiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentRO•••, pentru a sprijini țările UE și societatea civilă în lupta lor împotriva antisemitismului. Comemorarea Holocaustului este un pilon esențial al eforturilor pentru a ne asigura că istoria noastră nu va fi niciodată uitată.
Pentru prima dată, la 27 ianuarie 2022, Comisia Europeană își va ilumina sediul, clădirea Berlaymont, cu simbolul #WeRemember, alăturându-se astfel campaniei organizate în comun de Congresul Evreiesc Mondial și UNESCO în memoria victimelor Shoah-ului.
Pentru a sensibiliza opinia publică și a combate denaturarea Holocaustului, Comisia a lansat și continuă să desfășoare campania #ProtectTheFacts împreună cu Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA), UNESCO și Organizația Națiunilor Unite.
În 2005, Rezoluția privind comemorarea HolocaustuluiCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• (60/7) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forțele aliate au eliberat lagărul de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau.
Rezoluția îndeamnă toate națiunile membre ale ONU să cinstească memoria victimelor Holocaustului și să încurajeze dezvoltarea de programe educaționale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. În rezoluție se solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori.
La 21 ianuarie, ONU a adoptat o rezoluție care vizează combaterea negării Holocaustului și îndeamnă statele membre și platformele de comunicare socială să contribuie la combaterea antisemitismului.