Astăzi, 18 februarie, UE introduce o acțiune împotriva Chinei în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) pentru restricționarea accesului întreprinderilor din UE la o instanță străină în scopul de a-și proteja și utiliza brevetele.
Întreprinderile din UE care dețin drepturi în domeniul tehnologiilor-cheie (cum ar fi 3G, 4G și 5G) se lovesc de restricții grave din partea Chinei în încercarea lor de a-și apăra aceste drepturi atunci când brevetele le sunt folosite ilegal sau fără o retribuție adecvată de către producătorii chinezi de telefoane mobile, spre exemplu. Titularilor de brevete care apelează totuși la instanță în afara Chinei li se aplică adesea amenzi semnificative în China, exercitându-se astfel o presiune asupra lor pentru a accepta taxe de licență sub nivelul pieței.
Această politică a Chinei este extrem de dăunătoare pentru inovarea și creșterea din Europa, prin aceea că întreprinderile europene din domeniul tehnologiei sunt lipsite de posibilitatea de a-și exercita și de a asigura respectarea drepturilor care le conferă un avantaj tehnologic.
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț, a declarat: „Trebuie să protejăm sectorul înaltei tehnologii din UE, un sector foarte dinamic și un motor al inovării care ne asigură rolul de prim rang în dezvoltarea viitoarelor tehnologii inovatoare. Întreprinderile din UE sunt îndreptățite să apeleze la justiție în condiții echitabile atunci când le este folosită tehnologia în mod ilegal. Iată motivul pentru care lansăm astăzi consultări în cadrul OMC.”
Din luna august 2020, instanțele chineze au pronunțat o serie de decizii – cunoscute sub denumirea de „anti-suit injunctions” (interdicții de a acționa în justiție) – pentru a exercita presiuni asupra întreprinderilor din UE care dețin brevete în domeniul înaltei tehnologii și pentru a le împiedica să își apere tehnologiile în mod legitim. De asemenea, instanțele chineze recurg la amenințarea cu amenzi usturătoare pentru a descuraja întreprinderile europene să se adreseze instanțelor străine.
Din acest motiv, întreprinderile europene din sectorul înaltei tehnologii se confruntă cu un dezavantaj major în momentul în care luptă pentru a-și proteja drepturile. Producătorii chinezi solicită aceste interdicții de a acționa în justiție („anti-suit injunctions”) pentru a putea beneficia de un acces mai ieftin sau chiar gratuit la tehnologia europeană.
UE a semnalat această problemă Chinei de nenumărate ori în încercarea de a găsi o soluție, însă în zadar. Întrucât, potrivit UE, acțiunile Chinei sunt incompatibile cu Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS), UE a solicitat consultări în cadrul OMC.
Etapele următoare
Consultările în materie de soluționare a litigiilor pe care UE le-a solicitat reprezintă prima etapă a procedurilor de soluționare a litigiilor în cadrul OMC. Dacă acestea nu vor duce la o soluție satisfăcătoare în termen de 60 de zile, UE poate solicita OMC să instituie un comitet care să ia o decizie cu privire la acest litigiu.
Context
Brevetele vizate în speța de față sunt brevete esențiale pentru standarde (BES). BES sunt brevete esențiale pentru fabricarea de bunuri care să respecte un anumit standard internațional. Deoarece folosirea acestor tehnologii este obligatorie, spre exemplu, pentru producerea unui telefon mobil , titularii de brevete și-au luat angajamentul de o acorda licențe pentru aceste brevete producătorilor în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii (condiții FRAND). Prin urmare, pentru aceste brevete un producător de telefoane mobile ar trebui să obțină o licență (sub rezerva unei taxe de licență negociate cu titularul brevetului). În cazul în care un producător nu obține o licență și /sau refuză să plătească, titularul unui brevet poate face uz de drepturile conferite prin respectivul brevet și poate solicita instanței să oprească vânzarea produselor care încorporează tehnologia respectivă fără licență.
În august 2020, Curtea Supremă a Poporului din China a emis o interdicție de a acționa în justiție („anti-suit injunction”) prin care a hotărât că instanțele chineze pot interzice titularilor de brevete să se adreseze unei instanțe din afara Chinei pentru a impune respectarea drepturilor conferite de respectivele brevete. De asemenea, Curtea Supremă a Poporului a mai hotărât că încălcarea respectivei interdicții se poate sancționa cu o amendă de 130 000 EUR pe zi. De atunci, instanțele chineze au adoptat patru astfel de interdicții de a acționa în justiție („anti-suit injunctions”) împotriva unor titulari străini de brevete.