Pachetul de primăvară din cadrul semestrului 2022 european pregătit de Comisia Europeană le oferă statelor membre sprijin și orientări la doi ani de la primul impact al pandemiei de COVID-19 și în contextul invaziei actuale a Ucrainei de către Rusia.
Raportul de țară privind România este disponibil aici.
Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2022, economia UE va continua să crească în 2022 și în 2023. Cu toate acestea, deși economia UE dă în continuare dovadă de reziliență, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a creat un nou context, exacerbând dificultățile preexistente care frânau creșterea și care, așa cum ne-am fi așteptat înainte, ar fi urmat să se atenueze. Acest context creează, totodată, provocări suplimentare pentru economiile UE în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu energie și dependența de combustibilii fosili din Rusia.
Corelarea semestrului european, a Mecanismului de redresare și reziliență și a REPowerEU
Argumentele în favoarea reducerii dependenței noastre de combustibilii fosili din Rusia nu au fost niciodată mai clare. Prin REPowerEU ne propunem să reducem rapid dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia, accelerând tranziția către o energie curată și unindu-ne forțele pentru a crea un sistem energetic mai rezilient și o veritabilă uniune energetică.
Semestrul european și Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) – care se află în centrul NextGenerationEU – reprezintă cadre solide care permit coordonarea eficace a politicilor și abordarea provocărilor actuale. Mecanismul de redresare și reziliență va continua să impulsioneze programele de reformă și de investiții ale statelor membre pentru anii următori. Acesta este principalul instrument de accelerare a dublei tranziții – verzi și digitale – și de consolidare a rezilienței statelor membre, inclusiv prin punerea în aplicare a unor măsuri naționale și transfrontaliere conforme REPowerEU.
Recomandările specifice fiecărei țări adoptate în cadrul semestrului european le oferă statelor membre orientări care să le ajute să răspundă adecvat atât noilor provocări, cât și celor persistente, și să îndeplinească principalele obiective strategice comune. Anul acesta sunt prezentate inclusiv recomandări pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili prin reforme și investiții, în conformitate cu prioritățile REPowerEU și cu Pactul verde european.
Orientări privind politica bugetară
Activarea, în martie 2020, a clauzei derogatorii generale a Pactului de stabilitate și de creștere le-a permis statelor membre să reacționeze rapid și să adopte măsuri de urgență pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei. Acțiunile coordonate în materie de politici au atenuat șocul economic și au deschis calea către o redresare solidă în 2021.
Politicile de atenuare a impactului creșterii prețurilor la energie și de sprijinire a persoanelor care fug de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei vor contribui la o orientare bugetară expansionistă în 2022 pentru întreaga UE.
Date fiind natura specifică a șocului macroeconomic generat de invadarea Ucrainei de către Rusia și implicațiile sale pe termen lung pentru nevoile UE în materie de securitate energetică, politica bugetară în 2023 trebuie să fie concepută cu mare atenție. Politica bugetară ar trebui să sporească investițiile publice pentru tranziția verde și digitală și pentru securitatea energetică. Punerea în aplicare integrală și la timp a planurilor de redresare și reziliență este esențială pentru asigurarea unui nivel mai ridicat de investiții. Politica bugetară ar trebui să fie prudentă în 2023, controlând creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național și, în același timp, permițând stabilizatorilor automați să funcționeze și prevăzând măsuri temporare și specifice pentru a atenua impactul crizei energetice și pentru a oferi asistență umanitară persoanelor care fug din calea invaziei Ucrainei de către Rusia. În plus, planurile bugetare ale statelor membre pentru anul viitor ar trebui să se bazeze pe traiectorii de ajustare prudente pe termen mediu, reflectând provocările legate de sustenabilitatea finanțelor publice, asociate cu o pondere ridicată a datorie în PIB, care a crescut și mai mult din cauza pandemiei. În cele din urmă, politica bugetară ar trebui să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației.
Comisia consideră că sunt îndeplinite condițiile pentru menținerea clauzei derogatorii generale a Pactului de stabilitate și de creștere în 2023 și pentru dezactivarea acesteia începând cu 2024. Incertitudinea sporită și riscurile mari de evoluție negativă a perspectivelor economice în contextul războiului din Ucraina, creșterile fără precedent ale prețurilor la energie și perturbările care continuă să afecteze lanțurile de aprovizionare justifică prelungirea clauzei derogatorii generale pe tot parcursul anului 2023. Activarea în continuare a clauzei derogatorii generale în 2023 va oferi posibilitatea ca politica bugetară națională să reacționeze prompt atunci când este necesar, asigurând, în același timp, o tranziție lină de la sprijinul economic general din perioada pandemiei către concentrarea din ce în ce mai mult pe măsuri temporare și specifice și pe prudența bugetară necesară pentru a asigura sustenabilitatea pe termen mediu.
Comisia va prezenta orientări cu privire la posibilele modificări ale cadrului de guvernanță economică după vacanța de vară și în timp util pentru 2023.
Raportul în temeiul articolului 126 alineatul (3) referitor la respectarea criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat
Comisia a adoptat un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) pentru 18 state membre (Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Estonia, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda). Scopul acestui raport este de a evalua respectarea de către statele membre a criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat. În raport se evaluează, pentru toate aceste state membre, cu excepția Finlandei, respectarea criteriului deficitului. În cazul Lituaniei, Estoniei și Poloniei, raportul a fost elaborat ca urmare a unui deficit planificat în 2022 care depășea valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat, în timp ce celelalte state membre au înregistrat în 2021 un deficit public de peste 3 % din PIB.
Pandemia continuă să aibă un impact macroeconomic și bugetar extraordinar care, împreună cu situația geopolitică actuală, creează un nivel excepțional de incertitudine, inclusiv în ceea ce privește elaborarea unei traiectorii detaliate pentru politica bugetară. Prin urmare, Comisia nu propune deschiderea unor noi proceduri de deficit excesiv.
Comisia va reevalua situația bugetară a statelor membre în toamna anului 2022. În primăvara anului 2023, Comisia va evalua relevanța propunerii de a deschide proceduri de deficit excesiv pe baza datelor privind rezultatele din 2022, ținând seama în special de respectarea recomandărilor bugetare specifice fiecărei țări.
Abordarea dezechilibrelor macroeconomice
Potrivit evaluării Comisie, se înregistrează dezechilibre macroeconomice în cele 12 state membre selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă 2022.
Irlanda și Croația nu se mai confruntă cu dezechilibre. Atât în Irlanda, cât și în Croația, ponderea datoriei a scăzut semnificativ de-a lungul anilor și se înscrie în continuare pe o traiectorie descendentă puternică.
Șapte state membre (Germania, Spania, Franța, Țările de Jos, Portugalia, România și Suedia) continuă să se confrunte cu dezechilibre. Trei state membre (Grecia, Italia și Cipru) continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive.
În general, vulnerabilitățile sunt în scădere și se situează sub nivelurile anterioare pandemiei în diferite state membre, ceea ce justifică o revizuire a clasificării dezechilibrelor în două cazuri în care s-au înregistrat, de asemenea, progrese semnificative în materie de politici.
Avizele privind proiectele de planuri bugetare ale Germaniei și Portugaliei
La 19 mai, Comisia a adoptat avize cu privire la proiectele de planuri bugetare pentru 2022 ale Germaniei și Portugaliei.
În aprilie, Germania a prezentat un proiect de plan bugetar actualizat pentru 2022, după ce un nou guvern și-a început mandatul în decembrie 2021. La rândul său, Portugalia a prezentat, în aprilie, un nou proiect de plan bugetar pentru 2022. Comisia nu a evaluat proiectul de plan bugetar prezentat de Portugalia în toamna anului 2021, deoarece bugetul de stat pentru 2022 a fost respins în parlamentul Portugaliei.
Se preconizează că orientarea bugetară a Germaniei în 2022 va fi favorabilă. Germania intenționează să sprijine în continuare redresarea prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare. Germania intenționează, de asemenea, să mențină investițiile finanțate la nivel național.
Se preconizează că orientarea bugetară a Portugaliei în 2022 va fi favorabilă. Portugalia intenționează să sprijine în continuare redresarea prin utilizarea Mecanismului de redresare și reziliență pentru a finanța investiții suplimentare. Portugalia intenționează, de asemenea, să mențină investițiile finanțate la nivel național. Se preconizează că Portugalia va limita, în general, creșterea cheltuielilor curente finanțate la nivel național în 2022.
Raportul privind supravegherea mai strictă și rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programului
Concluzia celui cel de al paisprezecelea raport privind supravegherea mai strictă pentru Grecia este că această țară a luat măsurile necesare pentru a-și îndeplini angajamentele convenite, în ciuda contextului dificil generat de implicațiile economice ale noilor valuri ale pandemiei și ale invaziei Ucrainei de către Rusia. Pe baza acestui raport, Eurogrupul ar putea să decidă cu privire la activarea următorului set de măsuri referitoare la datorie condiționate de politici.
Comisia a adoptat, de asemenea, rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Irlanda, Spania, Cipru și Portugalia. Potrivit concluziilor acestor rapoarte, capacitățile de rambursare ale fiecărui stat membru vizat rămân solide.
Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă
Comisia propune, de asemenea, orientări – sub forma unei decizii a Consiliului – în ceea ce privește politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre în 2022. În fiecare an, aceste orientări stabilesc priorități comune pentru politicile naționale sociale și de ocupare a forței de muncă, pentru a le face mai echitabile și mai favorabile incluziunii. Statele membre vor fi invitate acum să le aprobe.
Reformele și investițiile continue ale statelor membre vor fi esențiale pentru a sprijini crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, dezvoltarea competențelor și tranziția lină pe piața forței de muncă, precum și pentru a aborda deficitul de forță de muncă și neconcordanța de competențe care persistă în UE. Orientările oferă îndrumări cu privire la modalitățile de continuare a modernizării instituțiilor de pe piața forței de muncă, a educației și a formării, precum și a sistemelor de protecție socială și de sănătate, astfel încât acestea să devină mai echitabile și mai favorabile incluziunii.
În acest an, Comisia propune actualizarea orientărilor privind politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, punând accentul puternic pe mediul post-COVID-19, pe asigurarea unei tranziții verzi și digitale echitabile din punct de vedere social, precum și pe reflectarea inițiativelor politice recente, inclusiv a celor lansate ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, cum ar fi măsurile menite să faciliteze accesul la piața forței de muncă al persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.
Progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU
Comisia își menține angajamentul de a integra obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite în semestrul european. Ciclul din 2022 al semestrului european oferă rapoarte actualizate și coerente cu privire la progresele înregistrate în direcția realizării ODD în toate statele membre. În mod specific, rapoartele de țară prezintă succint progresele înregistrate de fiecare stat membru în ceea ce privește punerea în aplicare a ODD și includ o anexă detaliată, bazată pe monitorizarea efectuată de Eurostat.
Rapoartele de țară fac trimitere, de asemenea, la planurile de redresare și reziliență ale celor 24 de state membre care au fost adoptate de Consiliu. Sprijinul acordat în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență stă la baza unui număr semnificativ de reforme și investiții care se preconizează că vor ajuta statele membre să realizeze progrese suplimentare în direcția îndeplinirii ODD.
În paralel cu pachetul de primăvară, Eurostat a publicat astăzi și „Raportul de monitorizare privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii ODD în contextul UE”. În ultimii cinci ani pentru care sunt disponibile date, UE a înregistrat progrese în direcția îndeplinirii majorității ODD. Cele mai multe progrese au fost realizate în direcția promovării păcii și a securității personale pe teritoriul UE și a îmbunătățirii accesului la justiție și a încrederii în instituții (ODD 16), urmate de obiectivul de reducere a sărăciei și a excluziunii sociale (ODD 1) și de obiectivul privind economia și piața forței de muncă (ODD 8). În general, vor fi necesare eforturi suplimentare pentru îndeplinirea obiectivelor, în special în domeniul mediului, cum ar obiectivele care vizează apa curată și salubritatea (ODD 6) și viața terestră (ODD 15).
Galerie foto