Comisia a publicat astăzi, 13 iulie, cea de a treia ediție a raportului anual privind statul de drept. Acesta conține recomandări specifice pentru România și celelalte state membre.
Ediția din 2022 a Raportului privind statul de drept: Capitolul consacrat României este disponibil aici
Contextul în care este publicat raportul de anul acesta este marcat de invadarea Ucrainei de către Rusia, ceea ce a evidențiat și mai mult importanța respectării valorilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept.
Acesta include o imagine de ansamblu a tendințelor înregistrate per ansamblu în UE și 27 de capitole consacrate fiecărei țări, în care se analizează evoluțiile din fiecare stat membru începând din iulie 2021. Raportul din acest an conține pentru prima dată recomandări specifice adresate fiecărui stat membru, astfel cum a anunțat președinta von der Leyen în discursul său din 2021 privind starea Uniunii. Recomandările sunt menite să ajute statele membre să continue reformele în curs sau planificate și să identifice domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri.
La fel ca în edițiile anterioare, raportul din acest an examinează evoluțiile din patru domenii-cheie ale statului de drept: sistemele de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și independența mass-mediei și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru. Raportul arată că în multe state membre au continuat reformele privind statul de drept pentru a se aborda provocările identificate în cele două ediții anterioare. În același timp însă, în unele state membre persistă preocupări sistemice.
Raportul analizează provocările identificate în rapoartele anterioare, aprofundează evaluarea Comisiei și include observații cu privire la aspecte precum serviciile publice de mass-media, utilizarea programelor spyware sau executarea hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Principalele constatări și recomandări
- Reformele în domeniul justiției
Reformele în domeniul justiției au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an. Multe state membre au inițiat reforme importante pentru a consolida independența sistemului judiciar, cum ar fi reforme privind componența și competențele consiliilor magistraturii, îmbunătățirea procedurilor de numire în sistemul judiciar sau consolidarea autonomiei organelor de urmărire penală. Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătățească eficiența și calitatea justiției, cum ar fi digitalizarea în continuare a sistemelor de justiție și facilitarea accesului la justiție.
În același timp, în câteva state membre persistă preocupări structurale în ceea ce privește independența sistemului judiciar. În unele state membre există provocări în ceea ce privește numirile în cadrul instanțelor superioare și în ceea ce privește funcțiile de președinte de instanță. În alte state membre există preocupări cu privire la independența sau autonomia organelor de urmărire penală, iar procedurile disciplinare sunt utilizate pentru a reduce independența sistemului judiciar.
Pentru a aborda aceste aspecte, recomandările Comisiei încurajează, de exemplu, o implicare mai puternică a sistemului judiciar în procedurile de numire, o mai mare autonomie a organelor de urmărire penală și furnizarea de către statele membre a unor resurse adecvate pentru sistemele de justiție.
- Cadrele anticorupție
UE rămâne una dintre regiunile cele mai puțin corupte din lume. Din iulie 2021, multe state membre au adoptat strategii anticorupție noi sau revizuite sau sunt în curs de revizuire a strategiilor existente. Mai multe state membre și-au aliniat cadrele existente la standardele internaționale anticorupție și la legislația UE. Majoritatea statelor membre dispun de o legislație extinsă care oferă sistemului de justiție penală instrumentele necesare pentru combaterea corupției. Multe state membre au luat măsuri pentru a spori capacitatea autorităților de urmărire penală responsabile de combaterea corupției prin măsuri precum resurse suplimentare sau formare suplimentară.
Cu toate acestea, corupția rămâne o preocupare serioasă pentru cetățenii UE. Eurobarometrul din 2022 privind corupția arată, de exemplu, că 68 % din respondenți consideră că fenomenul corupției este larg răspândit în țara lor. În unele state membre, procedura de cercetare și urmărire penală în cazurile de corupție este de durată și în continuare nu se ajunge în toate cazurile în etapa pronunțării unei hotărâri judecătorești, în special în cazurile la nivel înalt. Funcționarii publici din toate statele membre trebuie să își declare averile și interesele, dar aceste obligații variază în ceea ce privește domeniul de aplicare, transparența și accesibilitatea informațiilor divulgate, precum și în ceea ce privește nivelul și eficacitatea verificării și asigurării respectării normelor din acest domeniu.
În ceea ce privește cadrele anticorupție, Comisia a formulat recomandări referitoare la consolidarea cadrelor preventive, de exemplu cu privire la normele privind activitatea de lobby și conflictele de interese, precum și cu privire la asigurarea cercetării și urmăririi penale eficace a cazurilor de corupție.
- Libertatea și pluralismul mass-mediei
Atât pandemia de COVID-19, cât și războiul Rusiei împotriva Ucrainei au demonstrat rolul esențial al jurnaliștilor în verificarea faptelor și informarea cetățenilor. Mai multe state membre au adoptat, au intensificat sau au în vedere măsuri de îmbunătățire a siguranței și a condițiilor de muncă ale jurnaliștilor, pe baza inițiativelor recente ale Comisiei. De la ultimul raport, mai multe state membre au depus eforturi pentru a îmbunătăți transparența cu privire la identitatea persoanelor care dețin instituțiile mass-media. Există în continuare preocupări cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește distribuirea publicității de stat, conflictele de interese și obstacolele legate de accesul la documentele publice – acestea sunt câteva dintre aspectele-cheie evidențiate în raport ce necesită atenție.
Pentru prima dată, raportul analizează și serviciile publice de mass-media, recunoscând rolul special al acestora pentru societate și democrație. Sunt necesare garanții pentru a se asigura că independența mass-mediei publice este protejată, că finanțarea publică este adecvată și nu este utilizată pentru a exercita presiuni politice, astfel cum se subliniază în standardele europene.
Constatările raportului se bazează pe o serie de surse, cum ar fi Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2022, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor, precum și platforma Mapping Media Freedom.
Comisia a emis o serie de recomandări care se referă, printre altele, la alocarea transparentă și echitabilă a publicității de stat, la guvernanța independentă a serviciilor publice de mass-media și la măsuri de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor. Viitoarea Lege privind libertatea mass-mediei va viza abordarea mai multor aspecte identificate în rapoartele privind statul de drept.
- Mecanisme instituționale de control și echilibru
Statele membre au continuat să îmbunătățească calitatea proceselor lor legislative – o tendință observată în rapoartele din 2020 și 2021 privind statul de drept. Curțile Constituționale continuă să joace un rol-cheie în sistemul de control și echilibru, inclusiv în supravegherea măsurilor de urgență, precum și în alte domenii, cum ar fi alegerile. Statutul instituțiilor pentru drepturile omului, al ombudsmanilor (instituții de tip Avocatul Poporului) și al altor autorități independente a fost consolidat în continuare în unele state membre. În majoritatea statelor membre, există un mediu favorabil societății civile și de susținere a acesteia.
Dar în unele state membre nu există încă un cadru oficial pentru consultarea părților interesate, ceea ce reprezintă o preocupare, iar organizațiile societății civile continuă să se confrunte cu provocări legate de finanțare, discursuri negative și restricții în ceea ce privește spațiul lor de operare. Pentru prima dată, raportul analizează, de asemenea, executarea de către statele membre a hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Raportul analizează, de asemenea, reacțiile sistemelor de control și echilibru ale statelor membre față de utilizarea programelor spyware. Deși legată de securitatea națională, utilizarea unor astfel de instrumente ar trebui să facă obiectul unui sistem național de control și echilibru.
Pentru a aborda unele dintre aceste provocări, Comisia a formulat recomandări referitoare, de exemplu, la implicarea părților interesate în procesul legislativ, la înființarea și funcționarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului acreditate și la asigurarea unui cadru operațional deschis pentru societatea civilă.
Galerie foto