Comisia Europeană a publicat astăzi, 28 iulie, rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) 2022, care urmărește progresele înregistrate în domeniul digital în statele membre ale UE.
Raportul de țară pentru România este disponibil aici.
În timpul pandemiei de COVID-19, statele membre au înregistrat progrese în ceea ce privește eforturile lor de digitalizare, dar încă nu au reușit să elimine lacunele din domeniile competențelor digitale, transformării digitale a IMM-urilor și implementării rețelelor 5G avansate. Mecanismul de redresare și reziliență, în cadrul căruia aproximativ 127 de miliarde EUR sunt alocate reformelor și investițiilor în domeniul digital, oferă o oportunitate fără precedent de a accelera transformarea digitală pe care UE și statele sale membre nu își pot permite să o rateze.
Constatările arată că, deși majoritatea statelor membre înregistrează progrese în ceea ce privește transformarea lor digitală, adoptarea tehnologiilor digitale esențiale de către întreprinderi, cum ar fi inteligența artificială (IA) și volumele mari de date, rămâne scăzută. Trebuie să se intensifice eforturile pentru a se asigura implementarea deplină a infrastructurii de conectivitate (în special 5G) care este necesară pentru servicii și aplicații extrem de inovatoare. Competențele digitale reprezintă un alt domeniu important în care statele membre trebuie să facă în mai mare măsură progrese.
Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Tranziția digitală avansează într-un ritm rapid. Majoritatea statelor membre înregistrează progrese în ceea ce privește construirea unor societăți și economii digitale reziliente. De la începutul pandemiei, am depus eforturi semnificative pentru a sprijini statele membre în cursul perioadei de tranziție. Am acordat acest sprijin prin intermediul planurilor de redresare și reziliență, al bugetului UE sau, mai recent, prin intermediul dialogului structurat privind educația digitală și competențele digitale. Pentru că trebuie să valorificăm la maximum investițiile și reformele necesare în vederea îndeplinirii obiectivelor deceniului digital în 2030. Așadar, schimbările trebuie să aibă loc încă de pe acum.”
Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat: „Facem progrese în direcția atingerii obiectivelor noastre digitale și trebuie să depunem în continuare eforturi pentru ca UE să devină un lider mondial în cursa tehnologică. DESI arată domeniile în care este necesar să ne intensificăm activitatea, de exemplu în ceea ce privește stimularea digitalizării industriei noastre, inclusiv a IMM-urilor. Trebuie să depunem mai multe eforturi pentru a ne asigura că toate IMM-urile, toate întreprinderile și toate sectoarele industriale din UE beneficiază de cele mai bune soluții digitale și au acces la o infrastructură de conectivitate digitală de talie mondială.”
Propunerea Comisiei privind „Calea către deceniul digital”, aprobată de Parlamentul European și de statele membre ale UE, va facilita o colaborare mai strânsă între statele membre și UE pentru a înregistra progrese în privința tuturor aspectelor care intră sub incidența DESI. Propunerea oferă statelor membre un cadru care le permite să își asume angajamente comune și să instituie proiecte multinaționale care le vor consolida forța și reziliența la nivel colectiv în contextul mondial.
Finlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia se situează în continuare în fruntea clasamentului statelor membre ale UE. Cu toate acestea, chiar și fruntașii se confruntă cu lacune în domenii-cheie: nivelul de adoptare a tehnologiilor digitale avansate, cum ar fi IA și volumele mari de date, rămâne sub 30 % și foarte departe de obiectivul deceniului digital pentru 2030 de 75 % și deficitul larg răspândit de personal calificat, care încetinește progresul general și conduce la excluziune digitală.
Se observă o tendință generală pozitivă de convergență: UE continuă să își îmbunătățească nivelul de digitalizare, iar statele membre care au pornit de la niveluri mai scăzute recuperează treptat decalajul, crescând într-un ritm mai rapid. În special, Italia, Polonia și Grecia și-au îmbunătățit în mod substanțial punctajele DESI în ultimii cinci ani, ca urmare a faptului că au pus în aplicare investiții susținute, au acordat o atenție politică sporită sectorului digital și au beneficiat, totodată, de finanțare europeană.
Întrucât instrumentele digitale devin o parte integrantă a vieții de zi cu zi și a participării în societate, persoanele care nu dispun de competențe digitale adecvate riscă să fie lăsate în urmă. Doar 54 % din europenii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază. Obiectivul deceniului digital este de cel puțin 80 % până în 2030. În plus, deși 500 000 de specialiști în domeniul TIC au intrat pe piața forței de muncă între 2020 și 2021, cele 9 milioane de specialiști în domeniul TIC din UE sunt cu mult sub obiectivul UE de 20 de milioane de specialiști până în 2030 și nu sunt suficiente pentru a elimina deficitul de competențe cu care se confruntă în prezent întreprinderile. În cursul anului 2020, peste jumătate din întreprinderile din UE (55 %) au raportat dificultăți în ocuparea posturilor vacante de specialiști în domeniul TIC. Aceste deficit reprezintă un obstacol semnificativ pentru redresarea și competitivitatea întreprinderilor din UE. Lipsa competențelor specializate frânează, de asemenea, eforturile depuse de UE pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde. Prin urmare, sunt necesare eforturi considerabile pentru recalificarea și perfecționarea forței de muncă.
În ceea ce privește adoptarea tehnologiilor-cheie, în timpul pandemiei de COVID-19, întreprinderile au încurajat utilizarea soluțiilor digitale. De exemplu, utilizarea cloud computingului a atins 34 %. Cu toate acestea, utilizarea IA și a volumelor mari de date de către întreprinderi este de numai 8 % și, respectiv, 14 % (obiectiv de 75 % până în 2030). Aceste tehnologii-cheie aduc un potențial imens de inovare semnificativă și de sporire a eficienței, în special în rândul IMM-urilor. La rândul lor, doar 55 % din IMM-urile din UE au cel puțin un nivel de bază în ceea ce privește digitalizarea (obiectiv: cel puțin 90 % până în 2030), ceea ce indică faptul că aproape jumătate dintre IMM-uri nu beneficiază de oportunitățile create de sectorul digital. Comisia a publicat astăzi un sondaj în rândul întreprinderilor privind economia bazată pe date.
În 2021, conectivitatea de ordinul gigabiților a crescut în continuare în Europa. Acoperirea rețelelor care conectează clădirile cu fibră optică a ajuns la 50 % din gospodării, acoperirea globală a rețelei fixe de foarte mare capacitate ajungând până la 70 % (obiectiv de 100 % până în 2030). Acoperirea 5G a crescut, de asemenea, anul trecut, ajungând la 66 % din zonele populate din UE. Cu toate acestea, asignarea spectrului, o condiție prealabilă importantă pentru lansarea comercială a tehnologiei 5G, nu este încă finalizată: s-au asignat doar 56 % din spectrul total armonizat 5G, în marea majoritate a statelor membre (Estonia și Polonia sunt excepții). În plus, unele dintre cifrele privind acoperirea foarte ridicată se bazează pe utilizarea în comun a spectrului de frecvențe 4G sau a spectrului 5G de bandă joasă, ceea ce nu permite încă implementarea deplină a aplicațiilor avansate. Eliminarea acestor lacune este esențială pentru valorificarea potențialului tehnologiei 5G și pentru facilitarea unor noi servicii cu o valoare economică și societală ridicată, cum ar fi mobilitatea conectată și automatizată, tehnologia avansată, sistemele energetice inteligente sau e-sănătatea. De asemenea, Comisia a publicat astăzi studii privind prețurile serviciilor mobile și fixe în bandă largă în Europa în 2021 și acoperirea de bandă largă în Europa.
Furnizarea online de servicii publice esențiale este larg răspândită în majoritatea statelor membre ale UE. În perspectiva introducerii identității digitale europene și a portofelului european pentru identitatea digitală, 25 de state membre au cel puțin un sistem de identificare electronică, însă numai 18 dintre acestea au notificat unul sau mai multe sisteme de identificare electronică în temeiul Regulamentului e-IDAS, care este un factor-cheie pentru securitatea tranzacțiilor digitale transfrontaliere. Comisia a publicat astăzi indicele de referință privind e-guvernarea pentru 2022.
UE a pus la dispoziție resurse semnificative pentru a sprijini transformarea digitală. În cele 25 de planuri naționale de redresare și reziliență care au fost aprobate până în prezent de Consiliu, 127 de miliarde EUR sunt alocate reformelor și investițiilor legate de domeniul digital. Aceasta reprezintă o oportunitate fără precedent de a accelera digitalizarea, de a spori reziliența Uniunii și de a reduce dependențele externe, atât prin intermediul reformelor, cât și al investițiilor. Statele membre au direcționat în medie 26 % din alocarea lor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) către transformarea digitală, depășind pragul obligatoriu de 20 %. Statele membre care au ales să investească în sectorul digital peste 30 % din alocarea lor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență sunt Austria, Germania, Luxemburg, Irlanda și Lituania.
Identificarea domeniului digital ca o prioritate-cheie, acordarea de sprijin politic și punerea în aplicare a unei strategii clare, precum și a unor politici și investiții solide sunt elemente indispensabile pentru a accelera transformarea digitală și pentru a aduce UE pe calea cea bună în vederea transpunerii în practică a viziunii stabilite în cadrul deceniului digital.
Galerie foto