În ajunul Zilei europene a sensibilizării cu privire la antibiotice (EAAD), un sondaj paneuropean vizând rezistența la antimicrobiene arată că jumătate dintre europeni continuă să creadă, în mod incorect, că antibioticele ucid virusurile.
În același timp, 23 % dintre respondenți au luat antibiotice în ultimul an, cel mai mic procent din 2009 încoace, care arată în mod clar că activitatea statelor membre și a Comisiei de a contribui la sensibilizarea cetățenilor cu privire la riscurile utilizării excesive a antibioticelor dă roade. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut.
Rezistența la antimicrobiene (RAM) este unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea umană și este una dintre primele 3 amenințări la adresa sănătății identificate de Autoritatea pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) din cadrul Comisiei, care necesită măsuri de coordonare la nivelul UE. Noi date publicate astăzi de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) estimează că, în Uniunea Europeană, Islanda și Norvegia, peste 35 000 de persoane mor în fiecare an din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice. Astfel de infecții cauzează în UE costuri suplimentare cu asistența medicală și pierderi de productivitate în valoare de 1,5 miliarde EUR.
Sondaj Eurobarometru: doar 1 din 2 respondenți știe că antibioticele nu sunt eficace împotriva virusurilor
Un Eurobarometru special publicat astăzi oferă o imagine de ansamblu a atitudinilor europenilor față de antibiotice. Principalele rezultate sunt:
- Utilizarea antibioticelor a ajuns la un nivel minim record: 23 % dintre europeni afirmă că au luat antibiotice sub formă orală în ultimul an, cel mai mic procent din 2009 încoace. Însă acest procent variază de la 42 % în Malta, la 15 % în Suedia și Germania.
- Aproximativ 8 % dintre antibiotice au fost administrate fără rețetă medicală.
- O foarte mare parte dintre europeni au luat antibiotice fără justificare (adică doar pentru infecții virale sau pentru simptome).
Sondajul a arătat, în plus, o lipsă îngrijorătoare de conștientizare în rândul cetățenilor cu privire la utilizarea adecvată a antibioticelor:
- Doar jumătate (50 %) dintre respondenți știu că antibioticele sunt ineficace împotriva virusurilor.
- Doar 3 din 10 europeni știau că utilizarea nenecesară a antibioticelor le face să devină ineficiente, că administrarea antibioticelor ar trebui să înceteze numai la finalizarea întregii cure de tratament, că antibioticele generează adesea efecte secundare, cum ar fi diareea, și că antibioticele nu sunt eficace împotriva răcelilor.
Date ECDC: creștere abruptă a rezistenței la antimicrobiene
Noi date publicate astăzi de ECDC arată că, în ansamblu, între 2016 și 2020, în UE/SEE, numărul de infecții și de decese cauzate de rezistența la antibacteriene a crescut semnificativ. Între 2017 și 2021 s-a înregistrat, de asemenea, o creștere a numărului și a proporției infecțiilor invazive raportate cu Klebsiella pneumoniae și cu Acinetobacter spp., care sunt rezistente la carbapeneme, un grup de antibiotice care sunt adesea utilizate în ultimă instanță.
Consumul total de antimicrobiene la oameni (în sectorul asistenței medicale primare și în cel spitalicesc) a scăzut cu 23 % în perioada 2012 – 2021. Deși acest aspect demonstrează o reducere importantă a utilizării nenecesare a acestor medicamente, consumul celor mai eficiente antibiotice a crescut, în plus, foarte mult, în special în spitale. De exemplu, consumul de carbapeneme în spitale a crescut cu 34 % între 2012 și 2021.
Ce face Comisia pentru a remedia această situație?
Amenințarea din ce în ce mai mare evidențiază necesitatea de a combate RAM printr-o abordare de tip „O singură sănătate”, recunoscând legăturile dintre sănătatea umană, sănătatea animală și mediu. Mai devreme în cursul acestui an, au intrat în vigoare noi norme ale UE pentru a asigura faptul că antimicrobienele esențiale pentru medicina umană rămân eficace prin interzicerea utilizării lor în medicina veterinară.
Astăzi, Comisia a publicat, în plus, o revizuire a planurilor naționale „O singură sănătate” (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM) ale statelor membre. Revizuirea a constatat că multe state membre ar avea de câștigat de pe urma unei abordări mai puternice de tip „O singură sănătate” în lupta împotriva RAM, ținând seama de impactul antibioticelor asupra mediului. În plus, Comisia a emis un aviz al Grupului de experți privind modalitățile eficiente de a investi în sănătate pentru a gestiona RAM în întregul sistem de sănătate.
În prima jumătate a anului 2023, Comisia își va intensifica acțiunile vizând RAM printr-o propunere de Recomandare a Consiliului și ca parte a unei propuneri de revizuire a legislației UE în domeniul farmaceutic. În cursul anului 2023, UE va lansa o acțiune comună în valoare de 50 de milioane EUR cu statele membre, Norvegia, Islanda și Ucraina vizând RAM, în cadrul programului EU4Health.
În cadrul programului Orizont 2020, programul de cercetare al UE, au fost mobilizate peste 690 de milioane EUR pentru a sprijini cercetarea și inovarea în domeniul RAM. În primii doi ani ai programului Orizont Europa, au fost angajate 32,5 milioane EUR pentru 13 proiecte de cercetare care abordează rezistența la antimicrobiene.
Galerie foto