Uniunea Europeană face bilanțul progreselor înregistrate și privește în perspectivă la etapele următoare.
Uniunea Europeană, care sărbătorește astăzi, 17 noiembrie, cea de a cincea aniversare a Pilonului european al drepturilor sociale, cu ocazia primului Forum european privind ocuparea forței de muncă și drepturile sociale, face bilanțul progreselor înregistrate și privește în perspectivă la etapele următoare.
Au trecut cinci ani de la proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale în cadrul Summitului social de la Göteborg din 2017 de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie. De atunci, acest angajament a fost reafirmat în cadrul Summitului social de la Porto din 2021 de către liderii UE, partenerii sociali și organizațiile societății civile. Comisia a prezentat peste 130 de inițiative pentru a pune în aplicare pilonul în statele membre și pentru a crea o Europă socială echitabilă, favorabilă incluziunii și plină de oportunități.
Aceste inițiative vizează transparența salarială și egalitatea între femei și bărbați, salariile minime și investițiile în competențe, combaterea sărăciei în rândul copiilor, venitul minim și protejarea securității și sănătății lucrătorilor.
După o redresare socioeconomică puternică în urma pandemiei de COVID-19, principiile pilonului rămân extrem de relevante în contextul actual, în care multe gospodării se confruntă cu dificultăți în a face față cheltuielilor de zi cu zi, din cauza creșterii prețurilor exacerbate de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Îndeplinirea obiectivelor Pilonului european al drepturilor sociale
În martie 2021, Comisia a prezentat Planul de acțiune privind pilonul european al drepturilor sociale. Până în prezent, marea majoritate a măsurilor prevăzute în plan fie au fost deja adoptate, fie au fost lansate de Comisie. Cea de a cincea aniversare a Pilonului a fost sărbătorită cu ocazia primului Forum european privind ocuparea forței de muncă și drepturile sociale care a avut loc la Bruxelles, împreună cu Președinta Comisiei von der Leyen, fostul Președinte al Comisiei Jean-Claude Juncker, Comisarul Schmit și alți invitați de seamă.
Guvernele UE au aprobat obiectivele sociale ale Strategiei Europa 2030 incluse în planul de acțiune privind pilonul și și-au prezentat contribuțiile naționale la atingerea acestor obiective. Împreună, angajamentele statelor membre plasează UE în mod ferm pe calea realizării sau chiar a depășirii obiectivelor la nivelul UE. Obiectivele naționale sunt rezultatul unui proces intensiv de consultare desfășurat de statele membre, care a inclus consultări interne cu principalii actori sociali, cum ar fi partenerii sociali, organizațiile neguvernamentale și autoritățile locale.
Cele trei obiective la nivelul UE, care trebuie atinse până în 2030, sunt:
- cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă.
- cel puțin 60 % dintre adulți ar trebui să participe anual la cursuri de formare;
- numărul persoanelor cu risc de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui redus cu cel puțin 15 milioane, incluzând cel puțin 5 milioane de copii, comparativ cu 2019.
Printre inițiativele luate pentru punerea în aplicare a pilonului, structurate în jurul celor trei capitole principale ale sale privind piața forței de muncă, condițiile de muncă și incluziunea socială, se numără:
Egalitatea de șanse și accesul pe piața forței de muncă
- Pactul pentru competențe este o platformă unică de cooperare care reunește organizații publice și private precum întreprinderi, furnizori de formare și camere de comerț, angajându-se să propună oferte concrete de formare pentru lucrătorii din întreaga Europă. Acesta are în prezent 1 000 de membri și și-a asumat deja angajamente pentru a contribui la formarea a șase milioane de persoane. Pactul este un element central al Agendei europene pentru competențe.
- Statele membre au adoptat recomandări ale Consiliului privind micro-certificatele și conturile personale de învățare. Comisia a propus ca anul 2023 să devină Anul european al competențelor, dând un nou impuls investițiilor în competențe în întreaga UE.
- Inegalitățile existente sunt abordate în Strategia europeană privind egalitatea de gen și în alte câteva inițiative, inclusiv combaterea subreprezentării femeilor pe piața forței de muncă și a diferenței de remunerare între femei și bărbați prin propunerea privind transparența salarială, noi norme privind echilibrul de gen în organele de conducere ale societăților și noua directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților care lucrează.
- În plus, pentru a consolida Uniunea egalității, Comisia a prezentat un Plan de acțiune de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025, o strategie privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ și un cadru strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor, precum și prima strategie a UE de combatere a antisemitismului și de sprijinire a vieții evreiești.
- Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 și Actul european privind accesibilitatea contribuie la asigurarea faptului că persoanele cu handicap se bucură de incluziune socială și de autonomie economică prin ocuparea forței de muncă, de exemplu prin pachetul privind ocuparea forței de muncă pentru persoanele cu handicap.
- Pentru a stimula ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Comisia a prezentat, în iulie 2020, un pachet de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Aceasta a inclus o actualizare a Garanției pentru tineret, o recomandare de a face educația și formarea profesională mai moderne, mai atractive și mai flexibile, precum și un nou impuls pentru ucenicii.
Condiții de muncă echitabile
- Directiva privind salariile minime adecvate în UE a intrat deja în vigoare și urmărește să asigure atractivitatea financiară a muncii. Directiva creează un cadru pentru îmbunătățirea gradului de adecvare al salariilor minime în țările cu salarii minime legale. Aceasta urmărește, de asemenea, să promoveze negocierile colective, precum și o mai bună aplicare și monitorizare în toate statele membre.
- Propunerea Comisiei de directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme va asigura faptul că persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă se pot bucura de drepturile lucrătorilor și de beneficiile sociale la care au dreptul. Aceasta va sprijini, de asemenea, creșterea durabilă a acestor platforme în UE.
- Cadrul strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027 stabilește acțiunile-cheie necesare pentru îmbunătățirea sănătății și securității lucrătorilor în următorii ani. De exemplu, pentru a reduce în mod eficace expunerea la azbest, care poate cauza cancer, Comisia a propus revizuirea Directivei privind azbestul la locul de muncă și introducerea unei limite și mai stricte privind expunerea profesională la azbest.
Protecție și incluziune socială
- Propunerea de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă solicită statelor membre să își modernizeze sistemele de venit minim pentru a le face mai eficace, cu scopul de a-i ajuta pe oameni să iasă din sărăcie, promovând în același timp integrarea pe piața muncii a persoanelor care pot lucra. Consiliul a adoptat de asemenea Recomandarea privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică.
- Strategia europeană privind serviciile de îngrijire urmărește să asigure servicii de îngrijire de calitate, abordabile ca preț și accesibile în întreaga UE și să îmbunătățească situația atât pentru beneficiarii serviciilor de îngrijire, cât și pentru cei care furnizează aceste servicii. Acesta include propuneri de recomandări ale Consiliului privind revizuirea obiectivelor de la Barcelona referitoare la educația și îngrijirea copiilor preșcolari și la accesul la servicii de îngrijire pe termen lung de înaltă calitate și la prețuri accesibile.
- Statele membre au adoptat propunerea Comisiei privind o garanție europeană pentru copii. Scopul său este de a oferi copiilor acces gratuit și efectiv la servicii esențiale și de a promova egalitatea de șanse pentru copiii expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială. De asemenea, Comisia a creat Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost, care reunește statele membre, orașele și societatea civilă pentru a facilita învățarea reciprocă, a îmbunătăți colectarea de date concrete și monitorizarea și a consolida cooperarea în vederea combaterii fenomenului lipsei de adăpost în întreaga UE.