Comisia Europeană a adoptat ieri, 5 aprilie, o propunere de regulament privind transferul de proceduri penale între statele membre.
Creșterea criminalității transfrontaliere a condus la apariția unui număr tot mai mare de situații în care mai multe state membre au competența de a urmări penal același caz. Urmăririle penale paralele sau multiple pot fi ineficiente și ineficace, dar, în același timp, pot aduce atingere drepturilor persoanelor vizate, întrucât o persoană nu poate fi urmărită penal sau pedepsită de două ori pentru aceeași infracțiune.
Prin urmare, prezenta propunere va contribui la prevenirea duplicării procedurilor și la evitarea cazurilor de impunitate în situațiile în care predarea în temeiul unui mandat european de arestare este refuzată. În plus, propunerea va contribui la garantarea faptului că procedurile penale se desfășoară în statul membru cel mai bine plasat, de exemplu în statul în care s-a produs cea mai mare parte a infracțiunii. Normele comune vor include:
- o listă de criterii comune pentru transferul de proceduri, precum și motivele de refuz al transferului de proceduri;
- un termen pentru luarea unei decizii privind transferul de proceduri;
- norme privind costurile de traducere și efectele transferului de proceduri;
- obligațiile cu privire la drepturile persoanelor suspectate și acuzate, precum și ale victimelor;
- norme privind utilizarea canalului digital transfrontalier pentru comunicarea dintre autoritățile competente.
Pentru a îmbunătăți eficiența procedurii de transfer, regulamentul propus stabilește, de asemenea, competența în cazuri specifice. El ar urma să reducă nivelul de fragmentare, să ofere o mai mare securitate juridică și, în cele din urmă, să crească numărul de proceduri penale transferate cu succes.
Etapele următoare
Propunerea de regulament urmează să fie discutată și aprobată de Parlamentul European și de Consiliu înainte de a intra în vigoare.
Context
În prezent, statele membre ale UE își transferă procedurile penale între ele utilizând o varietate de instrumente juridice diferite, mai degrabă decât un cadru juridic uniform în întreaga UE. De exemplu, Convenția europeană privind transferul de proceduri în materie penală din 15 mai 1972 a fost ratificată și aplicată doar de 13 state membre. Majoritatea statelor membre se bazează pe Convenția europeană de asistență judiciară reciprocă în materie penală din 1959 (articolul 21), în cadrul căreia transferurile sunt în mare măsură nereglementate și se bazează pe legislațiile naționale. În 1990, statele membre au semnat un acord privind transferul de proceduri în materie penală, dar acesta nu a intrat în vigoare.
O măsură privind transferul de proceduri a fost discutată de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care a modificat modalitatea de prezentare și adoptare a normelor UE în domeniul dreptului penal. Prezenta propunere îndeplinește obiectivele stabilite în strategia UE de combatere a criminalității organizate, care subliniază că transferul procedurilor penale este un instrument important, care ar consolida lupta împotriva grupurilor infracționale organizate care sunt active pe tot teritoriul UE.
Întrucât propunerea se referă la proceduri transfrontaliere, în cazul cărora sunt necesare norme uniforme, Comisia prezintă o propunere de regulament, care se aplică direct în toate statele membre și este obligatoriu în toate elementele sale. Prin urmare, acesta garantează o aplicare comună a normelor în întreaga Uniune și intrarea lor în vigoare în același timp. Se oferă securitate juridică prin evitarea interpretărilor divergente în statele membre, prevenindu-se astfel fragmentarea juridică. Propunerea Comisiei va contribui la administrarea eficientă și adecvată a justiției penale în statele membre.
Galerie foto