Orientări de politică în cadrul semestrului european: susținerea reformelor și a investițiilor pentru a asigura prosperitatea, competitivitatea, echitatea și reziliența UE pe termen lung.
Recomandările specifice pentru România sunt disponibile aici.
În cadrul pachetului de primăvară al semestrului european 2023, Comisia oferă astăzi, 24 mai, statelor membre orientări pentru a construi o economie solidă și adaptată exigențelor viitorului, care să asigure competitivitatea și prosperitatea pe termen lung pentru toți, în contextul unui mediu geopolitic dificil. Pentru aceasta, este necesară o abordare integrată în toate domeniile de politică: promovarea unui mediu durabil, a productivității, a echității și a stabilității macroeconomice. Semestrul european oferă cadrul de coordonare a politicilor în acest scop, integrând punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și a programelor politicii de coeziune. Ciclul semestrului european oferă, de asemenea, rapoarte actualizate privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă în toate statele membre.
Perspective mai bune în contextul unor provocări ce persistă
Economia europeană continuă să dea dovadă de reziliență într-un context mondial dificil.
Scăderea prețurilor la energie, reducerea constrângerilor legate de aprovizionare și o piață puternică a forței de muncă au susținut o creștere moderată în primul trimestru al anului 2023, eliminând temerile legate de o recesiune. În același timp, deși inflația continuă să scadă, inflația de bază s-a consolidat, ceea ce a determinat înăsprirea în continuare a condițiilor financiare.
Potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2023, economia UE va crește cu 1,0 % în 2023 și cu 1,7 % în 2024. Inflația în UE este estimată la 6,7 % în 2023 și la 3,1 % în 2024.
Creșterea ocupării forței de muncă este estimată la 0,5 % în acest an, după care ar urma să scadă la 0,4 % în 2024. Se preconizează că rata șomajului va rămâne cu puțin peste 6 %.
Punerea în aplicare eficace a Mecanismului de redresare și reziliență și a politicii de coeziune: factori determinanți pentru o economie a UE solidă și adaptată exigențelor viitorului
La doi ani de la punerea sa în aplicare, Mecanismul de redresare și reziliență – aflat în centrul planului de redresare NextGenerationEU pentru Europa în valoare de 800 de miliarde EUR – continuă să accelereze tranziția verde și digitală echitabile și favorabile incluziunii în fiecare stat membru, consolidând reziliența UE în ansamblu. Semestrul european integrează punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență și a programelor politicii de coeziune într-un mod complementar și oferă statelor membre orientări de politică privind principalele provocări economice și sociale.
Cu toate planurile naționale de redresare și reziliență întocmite și cu 24 de cereri de plată prelucrate până în prezent, Comisia a efectuat plăți de peste 152 de miliarde EUR în cadrul mecanismului pentru punerea în aplicare cu succes a principalelor reforme și investiții. Statele membre ar trebui să continue ritmul implementării planurilor lor și să treacă la implementarea rapidă a programelor politicii de coeziune. Statele membre ar trebui să își continue progresele în ceea ce privește decarbonizarea economiei și a bazei industriale a UE, să abordeze deficitul de forță de muncă și neconcordanța de competențe, să sprijine crearea de locuri de muncă de calitate, să intensifice cercetarea și inovarea și să creeze condițiile necesare pentru a asigura prosperitatea, competitivitatea, echitatea și reziliența UE pe termen lung. Includerea capitolelor privind REPowerEU în planurile statelor membre, pentru care s-a alocat finanțare suplimentară, va contribui la abordarea provocărilor cu care se confruntă UE în materie de securitate energetică și va accelera tranziția către aprovizionarea cu energie curată și o economie cu zero emisii nete.
Recomandări specifice adresate statelor membre pentru a sprijini tranziția verde și cea digitală și pentru a spori competitivitatea
Rapoartele de țară pentru 2023 fac un bilanț al provocărilor socioeconomice specifice din fiecare stat membru, inclusiv al celor legate de dubla tranziție verde și digitală și de competitivitate, și prezintă măsura în care acestea sunt abordate în planurile de redresare și reziliență ale țărilor. Comisia propune recomandări specifice fiecărei țări pentru a oferi statelor membre orientări privind modalitatea de a face față principalelor provocări economice și sociale care nu sunt abordate decât parțial sau deloc în planurile lor de redresare și reziliență. Aceste recomandări vor contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a Planului industrial din cadrul Pactului verdeRO•••.
Recomandările specifice fiecărei țări sunt distribuite în patru tronsoane:
- o recomandare privind politica bugetară, incluzând reformele bugetar-structurale, după caz;
- o recomandare de a continua sau de a accelera implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență, inclusiv revizuirea acestora și integrarea capitolelor privind REPowerEU, ținând seama de potențialele riscuri de implementare specifice fiecărei țări, și de a pune în aplicare rapid programele adoptate în cadrul politicii de coeziune;
- o recomandare actualizată și mai specifică privind politica energetică, în conformitate cu obiectivele planului REPowerEU; precum și
- după caz, o recomandare suplimentară privind provocările structurale nesoluționate și/sau nou apărute.
Orientări bugetare
Întrucât perioada în care a fost în vigoare clauza derogatorie generală s-a încheiat, Comisia furnizează din nou recomandări cuantificate și diferențiate specifice fiecărei țări privind politica bugetară.
- Statele membre care și-au atins obiectivul bugetar pe termen mediu (ținta bugetară stabilită pentru fiecare țară în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere), pe baza previziunilor din primăvara anului 2023, sunt invitate să mențină o poziție bugetară solidă în 2024.
- Tuturor celorlalte state membre li se solicită să urmeze o politică bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național în 2024.
- Toate statele membre ar trebui să mențină investițiile finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a fondurilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru a favoriza tranziția verde și cea digitală.
- Toate statele membre ar trebui să elimine treptat măsurile de sprijinire a energiei în vigoare până la sfârșitul anului 2023. În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie ar impune adoptarea unor măsuri de sprijin, acestea ar trebui să vizeze protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, să fie realizabile din punct de vedere financiar și să mențină stimulentele pentru economisirea energiei.
- Pentru perioada de după 2024, statele membre ar trebui să urmărească în continuare o strategie bugetară pe termen mediu de consolidare treptată și sustenabilă, combinată cu investiții și reforme care să favorizeze un nivel mai ridicat de creștere sustenabilă, pentru a atinge o poziție bugetară prudentă pe termen mediu.
Raportul referitor la respectarea criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat
Comisia a întocmit un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE pentru 16 state membre: Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda. Scopul acestui raport este de a evalua respectarea de către statele membre a criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat.
Raportul constată că Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia nu respectă criteriul privind deficitul.
Luând în considerare toți factorii relevanți, raportul constată că Franța, Italia și Finlanda nu respectă criteriul privind datoria. Cu toate acestea, Comisia consideră că respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei nu este justificată în condițiile economice predominante.
Comisia va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023.
Abordarea dezechilibrelor macroeconomice
Comisia a evaluat existența unor dezechilibre macroeconomice în cazul celor 17 state membre selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023:
- Cipru se confruntă cu dezechilibre, după ce s-a confruntat cu dezechilibre excesive până în 2022, având în vedere că vulnerabilitățile legate de datoria privată, publică și externă s-au redus în ansamblu, dar rămân un motiv de îngrijorare.
- Se constată în prezent că Ungaria se confruntă cu dezechilibre. Riscurile prezintă o tendință descrescătoare, iar dezechilibrele pot deveni excesive în viitor dacă nu se iau de urgență măsuri de politică.
- Germania, Spania, Franța, Țările de Jos, Portugalia, România și Suedia se confruntă în continuare cu dezechilibre.
În rândul țărilor afectate de dezechilibre macroeconomice, riscurile din România prezintă o tendință descrescătoare, iar dezechilibrele pot deveni excesive în viitor dacă nu se iau de urgență măsuri de politică. Pe de altă parte, vulnerabilitățile se reduc în Germania, Spania, Franța și Portugalia, astfel încât, dacă aceste tendințe continuă anul viitor, s-ar justifica o decizie privind absența dezechilibrelor.
- Grecia și Italia continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, dar vulnerabilitățile lor par să se reducă, inclusiv datorită progreselor înregistrate în materie de politici.
- S-a constatat că Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg și Slovacia nu se confruntă cu dezechilibre, vulnerabilitățile părând să fie, în general, limitate în prezent.
Rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programului
Supravegherea ulterioară aplicării programului evaluează situația economică, bugetară și financiară a statelor membre care au beneficiat de programe de asistență financiară din perspectiva capacității lor de rambursare. Rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Irlanda, Grecia, Spania, Cipru și Portugalia concluzionează că toate cele cinci state membre își păstrează capacitatea de a-și rambursa datoria.
Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă
Comisia propune orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre în 2023. Aceste orientări stabilesc priorități comune pentru politicile naționale sociale și de ocupare a forței de muncă, pentru a le face mai echitabile și mai favorabile incluziunii. Orientările actuale, adoptate în noiembrie 2022, reflectă deja mediul post-COVID și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Acesta este motivul pentru care Comisia propune ca actualele orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă să continue să se aplice și în 2023.
În plus, orientările fac trimitere la inițiative politice recente. Orientările fac trimitere, de asemenea, la Anul european al competențelor, care oferă un nou impuls pentru implicarea partenerilor și mobilizarea de fonduri cu scopul de a aborda deficitul de competențe și de forță de muncă. Ca ultim punct, Comisia subliniază importanța monitorizării progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor principale ale UE pentru 2030 și a contribuției la obiectivele naționale în domeniul locurilor de muncă, al competențelor și al reducerii sărăciei.
Galerie foto