Editorial semnat de Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România
În acest weekend, aproximativ 200 de cetățeni din întreaga Europă se vor întâlni la Maastricht pentru a discuta cu privire la un subiect prioritar pe agenda politică a tuturor țărilor europene – rolul Uniunii Europene în lume. Acești cetățeni vor conveni asupra recomandărilor pe care vor să le adreseze instituțiilor europene referitor la obiectivele și strategiile UE în materie de securitate, apărare, politică externă și comercială. Recomandările vor viza, de asemenea, domenii precum ajutorul umanitar și cooperarea pentru dezvoltare, extinderea și migrația.
Conferinţa privind viitorul Europei este un exercițiu democratic paneuropean ce include 4 componente: platforma digitală multilingvă, evenimente descentralizate, grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni şi plenul conferinței. Platforma digitală este axul central al Conferinței privind viitorul Europei şi locul în care cetățenii pot face schimb de idei și pot trimite contribuții online, în timp ce evenimentele descentralizate virtuale, cu participare fizică, sau hibride, sunt organizate de cetățeni, de organizații și de autorități naționale, regionale și locale din toată Europa. Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni discută diferite subiecte și își prezintă recomandările ce ulterior sunt dezbătute în plen.
În contextul tensiunilor geopolitice în creștere și al discuțiilor intense la care participă diplomați și politicieni din întreaga lume, grupul de dezbatere al cetățenilor europeni va oferi cetățenilor șansa de a-și exprima preocupările și de a face recomandări cu privire la modul în care UE poate face față provocărilor viitoare. În urma discuțiilor, un grup format din aproximativ 20 de persoane desemnate dintre acești cetățeni își va prezenta propunerile și le va dezbate cu membri ai Parlamentului European, cu politicieni naționali, cu comisari europeni, precum și cu reprezentanți ai altor organisme ale UE și ai societății civile în cadrul sesiunii plenare a Conferinței privind viitorul Europei, care va avea loc în perioada 11-12 martie, la Strasbourg, în Franța.
Conferința privind viitorul Europei este rezultatul efortului comun al instituțiilor europene. Elementul de inovație al acestui dialog istoric constă în reunirea în jurul aceleiași mese de discuții a unor cetățeni selectați aleatoriu din întreaga Uniune Europeană, care reprezintă generații diferite și provin din medii diverse. Aceștia pot să comunice și să-și împărtășească ideile în limba lor maternă și pot dezbate scenarii despre cum ar trebui să arate Uniunea Europeană în care doresc să trăiască și muncească.
Această metodă de participare la viața cetății reflectă esența a ceea ce este și reprezintă UE – rezolvarea problemelor prin dialog extins și căutarea de consens și nu prin confruntare, rivalitate sau conflict. În opinia mea, grupul de dezbatere de la Maastricht are o valoare simbolică deosebită și, în multe privințe, încarnează un model prețios de democrație, – care, din păcate, este amenințat în multe colțuri ale lumii – și chiar și în Europa. Anul acesta sărbătorim 30 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht, actul prin care a luat naştere Uniunea Europeană.
Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni reprezintă o caracteristică esențială a Conferinței privind viitorul Europei. Sunt organizate patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni alcătuite din 200 de cetățeni europeni, fiecare ales prin selecție aleatorie, din cele 27 de state membre.
Există patru grupuri de dezbatere, fiecare având programate câte trei reuniuni: grupul de dezbatere 1 (17-19 decembrie 2021; 5-7 noiembrie 2021; 25-27 februarie 2022): o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformarea digitală; grupul de dezbatere 2 (24-26 septembrie 2021; 12-14 noiembrie 2021; 10-12 decembrie 2021):democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate; grupul de dezbatere 3 (1-3 octombrie 2021; 19-21 noiembrie 2021; 7-9 ianuarie 2022):schimbări climatice și mediu/sănătate; grupul de dezbatere 4 (15-17 octombrie 2021; 26-28 noiembrie 2021; 11-13 februarie 2022): UE în lume, migrație.
Recomandările grupurilor de dezbatere, împărțite pe teme, sunt dezbătute fără un rezultat prestabilit și fără a limita sfera de aplicare la domenii de politici predefinite în sesiunea plenară. Mai exact, 20 de reprezentanți din partea fiecărui grup de dezbatere al cetățenilor europeni, dintre care cel puțin o treime cu vârsta sub 25 de ani, participă la reuniunile plenare ale conferinței și prezintă rezultatele discuțiilor lor sub formă de recomandări, dezbătându-le cu alți participanți.
Grupurile de dezbatere iau în considerare contribuțiile colectate în cadrul conferinței prin intermediul platformei digitale multilingve și formulează un set de recomandări de acțiune pentru instituțiile Uniunii și care vor fi dezbătute în plenul conferinței. Sesiunea plenară a conferinței s-a întrunit până acum de trei ori în format hibrid în Hemiciclul Parlamentului European din Strasbourg (19 iunie 2021, 23 octombrie 2021, 21-22 ianuarie 2022). Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană s-au angajat să asculte cetățenii europeni și să ia măsuri, în limitele competențelor lor, în urma recomandărilor formulate.
Două dintre cele patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni reunite în cadrul conferinței și-au încheiat deja activitatea. Grupul pentru democrație europeană, valori, drepturi, statul de drept și securitate a adoptat 39 de recomandări pentru viitorul Europei, care includ opinii privind consolidarea statului de drept în statele membre ale UE, combaterea informațiilor eronate și a dezinformării, asigurarea independenței mass-mediei și multe altele.
Grupul pentru schimbări climatice, mediu și sănătate și-a încheiat activitatea și a prezentat 51 de recomandări în care solicită UE să investească în tehnologii și transporturi ecologice și să îmbunătățească bunăstarea animalelor. În cadrul acestor recomandări, s-a subliniat necesitatea sprijinului pentru menținerea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și s-a acordat o atenție deosebită nevoilor persoanelor care locuiesc în zonele rurale ale UE.
Rezultatele discuțiilor purtate în cadrul acestor grupuri au fost prezentate și discutate în cadrul sesiunii plenare a conferinței din 21 și 22 ianuarie. Celelalte două grupuri își vor finaliza activitatea luna aceasta: grupul din Maastricht în acest weekend, iar cel din Dublin privind economia UE, justiția socială și locurile de muncă, educația, cultura, tineretul și sportul și transformarea digitală în perioada 25-27 februarie. Concluziile finale ale conferinței vor fi prezentate până în vară, astfel încât să ofere orientări cu privire la viitorul Europei.
În România, conversaţia cu privire la viitorul Europei a adus împreună cetăţenii, insituţiile publice şi reprezentanţi ai societăţii civile, in special organizaţiile de tineret.
De altfel participarea tinerilor este esențială pentru a asigura un impact pe termen lung al conferinței şi din acest motiv în deplasările mele în ţară am luat parte la evenimente organizate sau dedicate lor. Sub marca proiectului #EUpeDrum am discutat în Cluj cu tinerii Universităţii Babes Bolyai despre cum utilizează în diagnosticul şi terapia copiilor cu tulburare de spectru autist roboţi inteligenţi, şi am participat la lansarea raportului cu privire la nevoile locale și pașii necesari pentru redresarea antreprenoriatului feminin din Transilvania.
De asemenea, împreună cu echipa mea, am participat la dezbateri alături de cetăţeni şi reprezentanţi ai autorităţilor publice, mass media şi societatea civilă din oraşe precum Bucureşti, Cluj, Bistriţa – Năsăud, Târgovişte, Râşnov. La nivel naţional au fost organizate peste 140 de evenimente de la începutul Conferinței pe o gamă largă de subiecte precum digitalizarea, educația, sănătatea, mediul, dezvoltarea durabilă, economia, agricultura, parteneriatele strategice ale UE. „Schimbările climatice și mediul” este cel mai discutat subiect în rândul participanților din România, urmat de „educație, cultură, tineret și sport” şi „transformare digitală”. La 15 ani de când a devenit membră a Uniunii Europene, putem spune că România a dat dovadă de maturitate în procesul de reflecție asupra Uniunii noastre, asupra provocărilor cu care ne confruntăm și asupra viitorului pe care dorim să îl construim împreună, având drept obiectiv consolidarea solidarității europene.
Conferința privind viitorul Europei reprezintă o oportunitate istorică unică, de care trebuie să profităm pe deplin și, împreună, să construim Europa pe care și-o doresc cetățenii noștri în prezent atât pentru ei, cât și pentru generațiile viitoare. Este apoi de datoria liderilor și a instituțiilor UE, în conformitate cu angajamentele asumate, să dea curs ideilor prezentate de cetățenii europeni pentru viitorul lor comun.
Galerie foto