Comisia a decis astăzi, 19 mai, să trimită avize motivate Croației [INFR(2021)0248], Ciprului [INFR(2021)0169], Germaniei [INFR(2021)0192], Greciei [INFR(2021)0209], Ungariei [INFR(2021)0256], Irlandei [INFR(2021)0260], Luxemburgului [INFR(2021)0286], Poloniei [INFR(2021)0317], Portugaliei [INFR(2021)0326] și României [INFR(2021)0333] pentru că nu au transpus integral normele UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001.
Această directivă oferă cadrul juridic pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor din UE. Directiva stabilește instituirea unui obiectiv obligatoriu la nivelul UE pentru 2030 privind atingerea unei ponderi de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile și include măsuri de asigurare a faptului că sprijinul pentru energia din surse regenerabile este rentabil, precum și de simplificare a procedurilor administrative pentru proiectele privind energia din surse regenerabile.
De asemenea, aceasta facilitează participarea cetățenilor la tranziția energetică și stabilește obiective specifice de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și în sectorul transporturilor până în 2030. În plus, aceasta consolidează criteriile pentru asigurarea durabilității bioenergiei. Termenul-limită pentru transpunerea directivei respective în dreptul intern a fost 30 iunie 2021.
În iulie 2021, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere tuturor statelor membre respective. Până în prezent, Croația, Germania, Ungaria, Polonia, Portugalia și România nu au reușit să furnizeze Comisiei informații clare și precise cu privire la dispozițiile naționale care transpun fiecare dispoziție a directivei, iar Ciprul, Grecia, Irlanda și Luxemburgul au notificat doar parțial măsurile naționale de transpunere a directivei.
Statele respective au acum la dispoziție două luni pentru a se conforma obligației de transpunere și pentru a notifica Comisia. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.
Context
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.