Nu orice ce citești e adevărat, chiar dacă e prezentat drept „știre”. Nu toate imaginile sunt reale, deși așa sunt „vândute”. Este vital să le recunoști pe cele publicate un singur scop: acela de a dezinforma.
Achim Scarlat, inițiatorul proiectului „Dezaburit”, a detaliat, într-un material video, care sunt pașii simpli și utili prin care le putem identifica.
„Cel mai important lucru pentru a nu te lăsa păcălit de o știre este să știi cum trebuie să arate una corectă. O știre adevărată prezintă întotdeauna, în mod obiectiv, fapte concrete și citează persoane sau instituții de încredere. Dacă o știre prezintă opinii în loc de evenimente, dacă oferă informații șocante, cu surse lipsă sau greșit interpretate, merită să o pui sub semnul întrebării”, explică vloggerul Achim Scarlat.
Inițiatorul proiectului „Dezaburit” a grupat aceste știri care dezinformează în mai multe categorii: „clickbait”, „publicitate înșelătoare” sau „alarmiste”.
– „Clickbait”. „Sunt acele știri cu titluri bombastice (ca de exemplu: „Elodia, găsită!” sau „Misterele din Bucegi: dacul de 10 metri”). Au un singur scop: acela de a te face să le deschizi. De fapt, ajungi doar pe o pagină cu reclame. Când apeși pe o reclamă, site-ul primește bani. Veniturile sunt infime. De aceea, autorii acestor articole publică cât mai multe știri cu titluri cât mai stridente, doar ca să dai „click” pe ele”, spune Achim.
-„Publicitate înșelătoare”. În această categorie intră, de exemplu, articolele care promovează „medicamente-minune”. „De regulă, aceste materiale sunt publicate pe site-uri care îți oferă multe surprize neplăcute. Poți verifica analizând bara de sus a site-ului (Home, Noutăți, Despre Noi). Dacă dai click pe oricare dintre aceste butoane, nu se întâmplă nimic. Sunt de fațadă. Singurul link care funcționează te trimite să cumperi produsul”, avertizează vloggerul.
– „Știri alarmiste”. „Sunt periculoase, deoarece pot crea panică. Cum apar? O declarație sau o postare oficială este preluată în mod trunchiat și exagerată de către jurnaliști. Mai mult, o astfel de știre alarmistă se răspândește pe numeroase site-uri, fără ca cineva să verifice sursa”, atrage atenția Achim Scarlat.
El recomandă și 7 pași simpli prin care publicul se poate proteja de știrile care dezinformează.
Pasul 1 – Verificarea sursei. „Unde ai găsit articolul? Pe un site de știri? Pe un blog necunoscut? Pe o retea de socializare?Wikipedia are un index cu publicații internaționale și gradul lor de acuratețe.Dacă site-ul e pe lista verde, e ok. Dacă e pe lista rosie, nu e o sursă de încredere”, este sfatul vloggerului.
Pasul 2 – Verificarea URL-ul. Unele site-uri malițioase sunt copii după site-uri de încredere. Un exemplu dat de Achim: „Aceste site-uri au un URL modificat foarte puțin.O literă în plus sau în minus, un caracter diferit (zero în loc de litera O)”.
Pasul 3 – Verificarea datei. „Evenimentul îngrozitor despre care citești s-a întâmplat azi sau acum 3 ani? Dacă nu respectă criteriul proximității temporale, înseamnă că știrea a fost publicată cu un interes”, detaliază Achim Scarlat în materialul video realizat.
Pasul 4 – Verificarea autorului. „Trebuie să ne punem această întrebare: Cine a scris articolul?O simplă căutare pe Google te ajută să afli dacă este vorba despre jurnalist cunoscut, cu mai multe articolele redactate. Dacă nu găsești informații despre autor, e posibil ca știrea să facă parte dintr-o campanie de dezinformare”, este recomandarea din materialul video.
Pasul 5 – Verificarea informațiilor. Un articol respectabil va spune de unde a preluat informațiile pe care le prezintă.Achim Scarlat: „Te sfătuiescsă cauți aceste surse pe Google, să le citești și să vezi dacă articolul le-a interpretat corect.Dacă sursele contrazic articolul sau dacă autorul face afirmații fără să le demonstreze, probabil e o știre falsă”.
Pasul 6 – Verificarea fotografiilor. Pozele din articol au legătură cu știrea sau sunt preluate din altă parte? „Ca să afli, dai click dreapta pe orice imagine și copiezi link-ul.Apoi, deschizi Google Images și dai paste. Astfel, vezi toate site-urile de pe internet indexate de Google unde a fost folosită aceeași poză”.
Pasul 7 – Atenție la propriile prejudecăți. Este cea mai mare provocare. Recomandarea detaliată în clip: „Dacă un articol, o postare, o poză sau un videoclip îți confirmă părerile personale, e foarte tentant să accepți informația. Dacă o știre te sperie, te înfurie, te bucură sau chiar te amuză, cu atât mai mult merită să privești materialul cu un ochi critic”.
Context
Materialul video „Ce este și cum identifici o știre falsă” poate fi urmărit aici: https://fb.watch/bBraPfZdcM/. Acesta face parte din seria „Lămurit cu Dezaburit”, lansată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România și echipa de la Spaţiul Public European.
„În spiritul proiectului Dezaburit, sper ca episoadele realizate alături de Reprezentanța Comisiei Europene în România să limpezească o parte din dezinformările pe care le-am tot auzit despre UE în ultimii ani, dar și să ofere o perspectivă clară asupra avantajelor apartenenței României la UE”, spune Achim Scarlat, inițiatorul proiectului Dezaburit.
În lupta împotriva dezinformării sunt implicate toate instituțiile europene. Comisia Europeană a dezvoltat o serie de inițiative pentru combaterea acestui fenomen și conlucrează cu platformele online. Codul de bune practici privind dezinformarea stabilește, în acest sens, un set de standarde la nivel mondial.
De asemenea, sunt publicate frecvent materiale și seturi informative, atât pentru profesori și elevi, cât și pentru publicul larg. Un proiect emblematic este site-ul EUvsDisinfo, al cărui obiectiv principal este acela de a ajuta cetățenii din Europa să dezvolte reziliență față de manipularea informațiilor din mediul online.
Galerie foto