Astăzi, 2 martie, Comisia propune activarea Directivei privind protecția temporară pentru a le oferi asistență rapidă și eficace persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.
În temeiul acestei propuneri, persoanelor care fug din calea războiului li se va acorda protecție temporară în UE, adică li se vor elibera permise de ședere și vor primi acces la educație și la piața forței de muncă.
În același timp, Comisia prezintă și orientări operaționale menite să ajute polițiștii de frontieră ai statelor membre să gestioneze eficient sosirile la frontierele cu Ucraina și să mențină totodată un nivel ridicat de securitate. În orientări se recomandă, de asemenea, ca statele membre să creeze culoare speciale de sprijin de urgență pentru a canaliza ajutorul umanitar și se reamintește posibilitatea de a acorda acces în UE din motive umanitare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Europa este alături de cei care au nevoie de protecție. Toți cei care fug de bombardamentele lui Putin sunt bineveniți în Europa. Le vom oferi protecție celor care caută adăpost și îi vom ajuta pe cei care caută o cale sigură pentru a ajunge acasă.”
Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Printr-o acțiune fără precedent în istorie, Comisia propune astăzi acordarea unei protecții imediate în UE persoanelor care fug din Ucraina. Tuturor celor care fug de război li se va oferi un statut sigur și acces la educație, asistență medicală și locuri de muncă. Totodată, depunem eforturi pentru a facilita o trecere eficientă a frontierelor pentru persoane și animalele lor de companie, cu efectuarea controalelor de securitate necesare. În această perioadă dificilă, Uniunea Europeană și fiecare dintre statele sale membre demonstrează dincolo de orice îndoială că suntem pregătiți să facem ceea ce trebuie făcut și să fim solidari cu Ucraina.”
Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat: „Sunt mândră de sprijinul imediat acordat de UE și statele membre celor care fug de amenințările îngrozitoare ale războiului. Prin propunerile noastre de astăzi, vom oferi statelor membre capacități suplimentare pentru a gestiona această criză într-un mod ordonat și eficace. Vom acorda drepturi de ședere, acces pe piața forței de muncă și locuințe persoanelor aflate în dificultate și, prin intermediul orientărilor, ne vom asigura că cei care fug de războiul din Ucraina pot ajunge rapid în UE, fără a trece prin formalități îndelungate la frontiere.”
Directiva privind protecția temporară
De la invazia militară a Ucrainei de către Rusia, peste 650 000 de persoane au fugit în statele membre ale UE învecinate. Directiva privind protecția temporară a fost concepută special pentru a le oferi protecție imediată persoanelor care au nevoie de aceasta și pentru a evita suprasolicitarea sistemelor de azil ale statelor membre.
În temeiul acestei propuneri, cetățenii ucraineni și persoanele pentru care Ucraina reprezintă „acasă”, precum și membrii familiilor lor strămutați în urma conflictului vor avea dreptul la protecție în întreaga Uniune Europeană. Cetățenii din alte state care au dreptul de ședere legală în Ucraina, precum și apatrizii cu drept de ședere legală în Ucraina care nu se pot întoarce în țara sau regiunea lor de origine, cum ar fi solicitanții de azil sau beneficiarii de protecție internațională, vor primi, de asemenea, protecție în UE. Alte persoane care sunt prezente în mod legal în Ucraina pe termen scurt și care se pot întoarce în siguranță în țara lor de origine nu vor intra sub incidența acestei protecții. Acestora ar trebui să li se permită însă accesul în UE pentru tranzit către țările lor de origine.
Având în vedere caracterul extraordinar și excepțional al acestui atac și amploarea noilor sosiri în UE, Directiva privind protecția temporară oferă răspunsul adecvat la situația actuală prin:
- asigurarea unei protecții și conferirea unor drepturi cu efect imediat: printre acestea se numără dreptul de ședere, accesul la piața forței de muncă, accesul la locuințe, asistență socială, asistență medicală sau de altă natură și la mijloace de subzistență. Pentru copiii și adolescenții neînsoțiți, protecția temporară conferă dreptul la tutelă legală și accesul la educație;
- reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil prin crearea unui statut de protecție cu formalități reduse. Astfel se va evita suprasolicitarea sistemelor naționale de azil și statele membre vor fi în măsură să gestioneze sosirile într-un mod ordonat și eficace, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale;
- solidaritate sporită și partajarea responsabilității: normele prevăzute în Directiva privind protecția temporară promovează un echilibru al eforturilor pe care le depun statele membre pentru găzduirea persoanelor strămutate din Ucraina. Comisia va coordona o „platformă de solidaritate”, în cadrul căreia statele membre pot face schimb de informații cu privire la capacitatea de primire;
- sprijin suplimentar din partea agențiilor UE: Frontex, Agenția pentru Azil a Uniunii Europene și Europol pot oferi sprijin operațional suplimentar, la cererea statelor membre, pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a deciziei.
Orientări privind gestionarea frontierelor
Orientările privind gestionarea frontierelor externe clarifică măsurile de facilitare pe care le pot aplica polițiștii de frontieră ai statelor membre în temeiul normelor Schengen atunci când efectuează controalele la frontieră. Acest lucru va contribui la asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor pentru a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului să găsească urgent adăpost, menținând în același timp un nivel ridicat al controalelor de securitate.
Printre măsurile de facilitare care pot fi aplicate se numără:
- simplificarea controalelor la frontierele UE cu Ucraina: în temeiul normelor Schengen, polițiștii de frontieră pot relaxa temporar verificările la frontieră în circumstanțe excepționale pentru anumite categorii de persoane. Orientările stabilesc anumite criterii cu ajutorul cărora statele membre să poată decide cui i s-ar putea aplica aceste norme, abordând nevoile călătorilor vulnerabili, cum ar fi copiii. În cazul în care identitatea persoanei care sosește nu poate fi stabilită, ar trebui să se aplice procedura obișnuită de verificare la frontieră. În plus, statele membre pot decide, de asemenea, să efectueze verificări la frontieră în timpul sau după transportul călătorilor către un loc sigur, și nu la punctul de trecere a frontierei. Aceste două măsuri vor contribui la reducerea timpului de așteptare la frontieră, astfel încât persoanele să poată găsi un adăpost sigur fără întârzieri;
- flexibilitate în ceea ce privește condițiile de intrare: în conformitate cu normele Schengen, polițiștii de frontieră pot autoriza intrarea pe teritoriul unui stat membru a cetățenilor din țări terțe din motive umanitare, chiar dacă nu îndeplinesc toate condițiile de intrare (de exemplu, chiar dacă nu dețin un pașaport sau o viză valabilă). Statele membre ar putea aplica această derogare pentru a permite intrarea tuturor celor care fug din calea conflictului din Ucraina;
- permiterea trecerilor prin punctele temporare de trecere a frontierei, pe lângă punctele oficiale de trecere a frontierei: acest lucru ar putea contribui la reducerea întârzierilor la frontieră în situația actuală, de exemplu în cazul în care drumurile către punctele oficiale de trecere a frontierei sunt blocate de autoturismele abandonate;
- acces facil pentru serviciile de salvare și asistență umanitară: statele membre ar trebui să ia măsuri speciale pentru a facilita intrarea și ieșirea serviciilor de salvare, a poliției și a pompierilor, inclusiv pentru a oferi asistență medicală, hrană și apă persoanelor care așteaptă să treacă frontiera. Statele membre ar trebui, de asemenea, să creeze culoare speciale la punctele de trecere a frontierei pentru a asigura accesul și întoarcerea organizațiilor care furnizează asistență umanitară persoanelor din Ucraina;
- bunuri personale și animale de companie: persoanele strămutate din Ucraina pot aduce bunuri personale fără taxe vamale. În orientări se clarifică, de asemenea, măsurile de facilitare disponibile pentru persoanele care își aduc animalele de companie.
Orientările recomandă insistent statelor membre să utilizeze sprijinul pe care îl pot oferi agențiile UE – Frontex fiind în măsură să ofere asistență în ceea ce privește identificarea și înregistrarea persoanelor care sosesc, iar Europol fiind disponibil pentru a trimite ofițeri care să sprijine statele membre în efectuarea de controale secundare.
Etapele următoare
Consiliului îi revine sarcina de a adopta propunerea privind protecția temporară. Consiliul și-a exprimat deja sprijinul larg pentru ambele măsuri în cadrul reuniunii extraordinare de duminică, 27 februarie, și s-a angajat să discute cele două documente în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 3 martie. Odată adoptată, protecția temporară ar urma să înceapă să se aplice imediat și ar dura un an. Această perioadă se prelungește automat cu două perioade de șase luni, totalizând încă un an.
Comisia poate propune în orice moment Consiliului să pună capăt protecției temporare, dacă situația din Ucraina va permite returnarea în condiții de siguranță și durabile a persoanelor cărora li s-a acordat protecție temporară, sau să o prelungească cu încă un an, în cazul în care perioada inițială este considerată insuficientă pentru a permite statelor membre în cauză să gestioneze în mod eficace situația sau pentru a le permite persoanelor care beneficiază de protecție temporară să se întoarcă în siguranță în Ucraina.
Orientările privind gestionarea frontierelor externe nu au caracter obligatoriu, rolul acestora fiind să sprijine activitatea polițiștilor de frontieră. Polițiștii de frontieră ai statelor membre pot începe imediat să pună în practică clarificările pe care le aduc orientările.
Context
De la invadarea Ucrainei de către Rusia, UE sprijină poporul ucrainean. Prin sancționarea Rusiei lui Putin și a regimului Lukașenko din Belarus și prin intensificarea sprijinului umanitar, precum și a sprijinului financiar și operațional acordat statelor membre, UE și statele sale membre oferă o zonă sigură pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina.
Protecția temporară este o măsură excepțională menită să le ofere protecție imediată și temporară persoanelor strămutate din afara UE care nu se pot întoarce în țara lor de origine.
Codul frontierelor Schengen – care cuprinde normele ce reglementează trecerea frontierelor externe ale UE și condițiile de intrare în UE pentru cetățenii din țări terțe – prevede flexibilitate în cazuri specifice, pentru a reduce la minimum formalitățile în situații de urgență. Orientările de astăzi clarifică posibilitățile și măsurile de facilitare de care dispun polițiștii de frontieră ai statelor membre în ceea ce privește gestionarea situației la frontierele externe ale UE cu Ucraina.
Galerie foto