Odată cu Raportul anual privind starea uniunii energetice, Comisia a adoptat ieri, 26 octombrie, și trei rapoarte privind progresele înregistrate în 2020 în politica UE în domeniul climei: Raportul intermediar privind acțiunile UE în domeniul climei, Raportul anual privind piața carbonului și Raportul privind calitatea carburanților. Raportul intermediar privind acțiunile UE în domeniul climei arată că, în comparație cu 2019, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE27 au scăzut în 2020 cu aproape 10 %, o scădere fără precedent a emisiilor datorată pandemiei de COVID-19, scăderea totală a emisiilor ajungând astfel la 31 % față de 1990, care este anul de referință pentru obiectivele pe termen lung ale UE în materie de climă. Acest lucru înseamnă că UE și-a depășit cu mult obiectivul stabilit în temeiul Protocolului de la Kyoto la CCNUSC de reducere a emisiilor cu 20 % până în 2020 față de 1990. Datele pentru acest an sunt în mod clar unice din cauza încetinirii economice globale, iar o analiză mai bună a traiectoriei pe termen lung se va putea face anul viitor.
Față de 2019, emisiile din sectoarele acoperite de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) au scăzut drastic în 2020, cu 11,4 % în ceea ce privește producția de energie electrică și cea mai mare a producției industriale și cu 63,5 % în ceea ce privește sectorul aviației. Emisiile care nu fac obiectul ETS, cum ar fi cele provenite din sectoarele industriale care nu fac parte din ETS, transporturi, clădiri, agricultură și deșeuri, au scăzut cu 6 %. De la introducerea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) în 2005, emisiile au scăzut cu aproximativ 43 %, depășind valoarea de 21 % stabilită în legislația EU ETS. În sectoarele care nu fac în prezent obiectul EU ETS, emisiile au fost cu 16 % mai scăzute decât în 2005, depășind obiectivul stabilit prin Decizia privind partajarea eforturilor. Cu toate acestea, nu se anticipează o scădere a emisiilor din transporturi și din agricultură fără eforturi suplimentare, având în vedere că nivelul acestora a rămas în mare parte neschimbat din 2005, cu excepția scăderii emisiilor din transporturi în 2020 în urma pandemiei de COVID-19. Mai mult, absorbțiile nete rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură au înregistrat, în ultimul deceniu, o tendință descendentă îngrijorătoare, determinată de situația ecosistemelor forestiere, inclusiv de ponderea tot mai mare a pădurilor care ajung la maturitate, de sporirea perturbărilor naturale, de creșterea cererii de lemn și de scăderea ratelor de împădurire.
Potrivit Raportului privind calitatea carburanților, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a îndeplini obiectivul de reducere a intensității gazelor cu efect de seră (GES) a carburanților utilizați pentru transporturi cu minimum 6 % până în 2020 comparativ cu 2010, obiectiv stabilit în Directiva privind calitatea carburanților. Raportul constată că intensitatea medie a GES aferente carburanților a scăzut cu 4,3 % în 2019 comparativ cu 2010. Progresele înregistrate de la an la an în comparație cu 2018 s-au limitat la o scădere de 0,6 puncte procentuale. Progresele variază foarte mult de la un stat membru la altul și aproape toate trebuie să acționeze rapid pentru a îndeplini obiectivul pentru 2020.
Raportul privind piața carbonului arată că EU ETS rămâne un sistem solid, rezistând încetinirii creșterii economice cauzate de pandemie. După o scădere inițială, prețurile carbonului au crescut din nou, iar nivelul de conformitate în ciclul 2020 a rămas ridicat în mod constant. Normele privind piețele financiare reprezintă o garanție importantă a integrității și transparenței pieței carbonului din UE și cadrul stabilit a funcționat bine. Începând din 2018, prețul certificatelor EU ETS a crescut, ceea ce a dus la o creștere a veniturilor obținute din licitații de la 3,2 miliarde EUR în 2013 la 14,4 miliarde EUR în 2020, toate aceste venituri fiind direcționate către statele membre. În 2020, 76 % din aceste venituri au fost utilizate, sau s-a planificat să fie utilizate, în scopuri legate de climă și energie. În plus, tot mai multe proiecte din domeniul climei care primesc fonduri UE sunt finanțate prin monetizarea certificatelor de emisii prin programul NER 300, Fondul pentru inovare și Fondul pentru modernizare.
Pentru atingerea obiectivului pentru 2030 de reducere a emisiilor nete cu cel puțin 55 % și de realizare a neutralității climatice până în 2050, vor fi necesare eforturi mai mari. Aceste două obiective sunt acum obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul Legii europene a climei. Pentru a asigura adecvarea cadrului de politică al UE pentru noul obiectiv climatic al acesteia pentru 2030, Comisia a propus în iulie 2021 cel mai cuprinzător pachet legislativ privind clima și energia din istorie. Pentru a se adapta la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice și pentru a deveni o societate rezilientă din punctul de vedere al climei până în 2050, UE a adoptat, de asemenea, o nouă strategie privind adaptarea la schimbările climatice și a prezentat o comunicare privind adaptarea în cadrul CCONUSC. Mai mult, NextGenerationEU, programul de redresare al UE în valoare de 800 miliarde EUR, va furniza un sprijin substanțial proiectelor statelor membre în domeniul climei.
Informații cu privire la context sunt disponibile aici.