Europe Direct Arad

Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, efectuează o vizită oficială în România

Arad Europe Direct — Wed, 08 Jan 2025 10:41:10 +0000

Miercuri, 8 ianuarie, înaltul oficial se va întâlni cu dl Bogdan-Gruia Ivan, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, cu dl Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, și cu dl Ilie Bolojan, președintele Senatului României.

Joi, 9 ianuarie, dl Séjourné va vizita fabrica „Prime Batteries Technology”, o întreprindere română care furnizează baterii litiu-ion de ultimă generație și sisteme personalizate de stocare a energiei pentru o multitudine de sectoare și de întreprinderi din întreaga Europă. Această vizită va fi o ocazie de a prezenta rolul indispensabil jucat de baterii în decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare din Europa. Vicepreședintele executiv va discuta, de asemenea, despre provocările cu care se confruntă sectorul bateriilor, precum și despre răspunsul Europei în această privință.

Dl Séjourné își va încheia deplasarea cu o vizită la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială (INCAS), principalul centru de cercetare în domeniul științelor aerospațiale din România. Aceasta va fi o ocazie de a discuta despre concurența neloială exercitată de China pe piața dronelor și despre utilizarea din ce în ce mai relevantă a tehnologiilor dronelor atât în aplicațiile civile, cât și în cele militare.

La sfârșitul vizitei la fabrica „Prime Batteries Technology” (str. Oxigenului, nr. 4C, Cernica, jud. Ilfov), începând cu ora 10.30, vor fi organizate declarații de presă. Pentru participarea la declarațiile de presă, rugăm reprezentanții mass-media să confirme participarea la adresa birou.presa@economie.gov.ro până cel târziu astăzi, 8 ianuarie, orele 19.00.

Agenda vizitei:

Miercuri, 8 ianuarie

18.30 – Întâlnire cu dl Bogdan-Gruia Ivan, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului
19.00 – Întâlnire cu dl Marcel Ciolacu, prim-ministrul României,
20.00 – Întâlnire cu dl Ilie Bolojan, președintele Senatului României.

Joi, 9 ianuarie

09.30 – Vizită la fabrica „Prime Batteries Technology” (str. Oxigenului, nr. 4C, Cernica, jud Ilfov)
10.30 – Declarații de presă susținute la fabrica „Prime Batteries Technology” (str. Oxigenului, nr. 4C, Cernica, jud Ilfov).
11.30 – Vizită la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială (INCAS)
12.45 – Întâlnire informală cu reprezentanți ai sectorului industrial din România

The post Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, efectuează o vizită oficială în România appeared first on Europe Direct Arad.

A doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european abordează provocările socioeconomice din 2025

Arad Europe Direct — Mon, 23 Dec 2024 10:02:19 +0000

Prima parte, prezentată la 26 noiembrie, a marcat prima lansare a ciclului de punere în aplicare în temeiul noului cadru de guvernanță economică. Această a doua parte se bazează pe prima parte și include următoarele elemente: propunerea Comisiei de recomandare privind politica economică a zonei euro pentru 2025, Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2025 și propunerea Comisiei de raport comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025.

Semestrul european va continua să identifice provocările socioeconomice și să ofere orientări cu privire la măsurile de politică necesare pentru soluționarea acestora. În acest scop, ciclul semestrului european 2025 își va îmbunătăți baza analitică și va consolida dialogul cu statele membre și cu alte părți interesate cu privire la masurile de politică concrete. Pe această bază, pachetul de primăvară al semestrului european va oferi recomandări specifice fiecărei țări pentru a aborda principalele provocări identificate în rapoartele de țară.

Propunere de recomandare privind politica economică a zonei euro pentru 2025

Recomandarea privind zona euro oferă statelor membre din zona euro consiliere strategică cu privire la aspecte care au impact asupra funcționării zonei euro în ansamblul ei.

În acest an, recomandarea pentru zona euro invită statele membre să acționeze atât individual, inclusiv prin punerea în aplicare a planurilor lor de redresare și reziliență, cât și în mod colectiv în cadrul Eurogrupului, pentru a îmbunătăți competitivitatea, a stimula reziliența economică și a continua să asigure stabilitatea macroeconomică și financiară.

În special, în recomandare se solicită:

consolidarea inovării, inclusiv în domeniul tehnologiilor critice,
îmbunătățirea mediului de afaceri, consolidarea accesului la finanțare și reducerea sarcinii administrative și a complexității reglementărilor,
sprijinirea investițiilor publice și private în domenii ce țin de priorități comune, cum ar fi tranziția verde și digitală și consolidarea capabilităților de apărare,
promovarea perfecționării și recalificării forței de muncă, sporind totodată și mai mult participarea pe piața forței de muncă,
asigurarea respectării noului cadru bugetar, îmbunătățirea sustenabilității datoriei și monitorizarea riscurilor la adresa stabilității macrofinanciare.

Raportul privind mecanismul de alertă

Raportul privind mecanismul de alertă (RMA) servește drept instrument de identificare a potențialelor dezechilibre macroeconomice care ar putea avea un impact asupra economiei statelor membre sau a UE în ansamblu. Acesta marchează începutul ciclului anual al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, evidențiind statele membre care necesită analize aprofundate pentru a stabili dacă se confruntă cu dezechilibre.

În 2025, vor fi elaborate bilanțuri aprofundate pentru cele nouă state membre în cazul cărora s-au constatat dezechilibre sau dezechilibre excesive în 2024: Cipru, Germania, Grecia, Italia, Ungaria, Țările de Jos, România, Slovacia și Suedia.

RMA din acest an concluzionează că se justifică realizarea unui bilanț aprofundat suplimentar pentru Estonia din cauza riscurilor specifice legate de apariția unor dezechilibre noi. Această țară continuă să se confrunte cu pierderi cumulate în materie de competitivitate a costurilor cauzate de presiunile puternice asupra costurilor, de deteriorarea balanței contului curent și de creșterea prețurilor locuințelor și a împrumuturilor gospodăriilor.

Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă

Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă confirmă faptul că piața forței de muncă din UE rămâne remarcabil de rezilientă. Rata de ocupare a forței de muncă în UE a atins un nivel record de 75,3 % în 2023 și a continuat să crească până la 75,8 % în al doilea trimestru al anului 2024. În același timp, rata șomajului a scăzut la un nivel minim istoric de 6,1 % în 2023, tendință care a continuat în 2024. Productivitatea muncii a continuat să încetinească în 2023, după o scădere semnificativă între 2010 și 2019. Acest lucru ar putea afecta capacitatea UE de a concura la nivel mondial și de a susține creșterea economică, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai.

Salariile reale au început să se redreseze în a doua jumătate a anului 2023, pe măsură ce presiunile inflaționiste s-au atenuat. Totuși, aceste câștiguri nu au restabilit încă integral puterea de cumpărare pierdută în anii precedenți. Salariile minime adecvate rămân esențiale pentru a proteja persoanele cu venituri salariale mici și a reduce sărăcia persoanelor încadrate în muncă, stimulând cererea și consolidând stimulentele pentru muncă. Deficitul generalizat de forță de muncă și de competențe constituie în continuare blocaje în calea creșterii productivității, a inovării și a competitivității. În martie 2024, Comisia a prezentat un plan de acțiune în vederea remedierii deficitului de forță de muncă și de competențe, care se bazează pe inițiativele existente și stabilește noi măsuri ce urmează a fi puse în aplicare de UE, de statele membre și de partenerii sociali.

Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2025 continuă să pună un accent puternic pe situația fiecărei țări în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, competențele și aspectele sociale, pe baza principiilor cadrului de convergență socială, astfel cum se prevede în noul cadru de guvernanță economică. Raportul monitorizează, de asemenea, progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor stabilite pentru 2030 în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. UE este pe cale să își atingă, până în 2030, obiectivul principal privind o rată de ocupare a forței de muncă de 78 %. Cu toate acestea, sunt încă necesare progrese semnificative pentru a se asigura că 60 % dintre adulți participă la activități de învățare în fiecare an și pentru a se reduce cu cel puțin 15 milioane numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Etapele următoare

Comisia Europeană invită Eurogrupul și Consiliul să discute despre cea de a doua parte a pachetului de toamnă și să aprobe orientările propuse astăzi. Comisia așteaptă cu interes să se angajeze într-un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conținutul acestui pachet și la fiecare etapă ulterioară din ciclul semestrului european, precum și să colaboreze în continuare cu partenerii sociali și cu părțile interesate.

Istoricul dosarului

Semestrul european oferă un cadru bine stabilit pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. De la introducerea sa în 2011, acesta a devenit un forum consacrat pentru discutarea provocărilor în materie de politici bugetare, economice și de ocupare a forței de muncă ale țărilor UE în cadrul unui calendar anual comun.

The post A doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european abordează provocările socioeconomice din 2025 appeared first on Europe Direct Arad.

Întreprinderile din UE se află în fruntea omologilor din SUA și China în ceea ce privește creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare

Arad Europe Direct — Mon, 23 Dec 2024 10:00:59 +0000

Industria europeană și-a sporit investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D) cu 9,8 % în 2023, depășind creșterea investițiilor corporative în C&D în SUA (+ 5,9 %) și China (+ 9,6 %) pentru prima dată din 2013, potrivit noii ediții a Tabloului de bord al investițiilor în cercetarea și dezvoltarea industrială din UE, publicat astăzi. În 2023, UE s-a situat pe locul al doilea la nivel mondial în ceea ce privește investițiile private în cercetare și dezvoltare (18,7 %), după SUA (42,3 %), dar înaintea Chinei (17,1 %), a Japoniei (8,3 %) și a țărilor din restul lumii (13,6 %). În pofida încetinirii creșterii globale a C&Amp;D (+7,8 % față de +12,6 % în 2022), primele 2 000 de companii au investit o sumă record de 1257,7 miliarde EUR în C&Amp;D în 2023. Primele 50 de întreprinderi, printre care 11 întreprinderi din UE, au contribuit cu 40,1 % la investiții, ceea ce indică o concentrare puternică a cercetării și dezvoltării în cei mai mari actori.

Cercetarea și inovarea (R&I) se vor afla în centrul economiei UE în următorii ani, menite să stimuleze inovarea și excelența științifică în cursa către o economie curată și digitală și să contribuie la competitivitatea și prosperitatea durabilă a UE. Tabloul de bord din acest an reafirmă faptul că, deși întreprinderile europene sunt actori globali relevanți, structura industrială explică decalajele în materie de inovare față de principalii concurenți. În plus, UE trebuie să stimuleze în continuare investițiile private în C&Amp;I, să dezvolte sectoare-cheie, cum ar fi tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și sănătatea, să abordeze disparitățile dintre statele membre și să promoveze implementarea tehnologiei, precum și crearea și creșterea actorilor cu sediul în UE.

UE conduce investițiile în C&Amp;D în sectorul autovehiculelor, care, împreună cu TIC și sănătatea, stimulează creșterea C&Amp;D la nivel mondial

În ultimul deceniu, patru sectoare – software, hardware TIC, sănătate și autovehicule – au reprezentat peste trei sferturi din investițiile globale în cercetare și dezvoltare. Sectorul software-ului TIC a înregistrat cea mai rapidă creștere din lume, cu o rată anuală compusă de creștere pe 10 ani de 13,3%, urmat de sănătate (7%), hardware TIC (6,9%) și automobile (6,3%). Investițiile în cercetare și dezvoltare în domeniul TIC și al sănătății încetinesc în prezent de la creșterea lor bruscă post-COVID-19.

În sectorul autovehiculelor, o fortăreață pentru UE, întreprinderile cu sediul în UE au reprezentat 45,4 % din investițiile globale în cercetare și dezvoltare ale sectorului în 2023 și au investit de peste două ori mai mult decât omologii lor din SUA și Japonia și de peste trei ori mai mult decât concurenții chinezi. Pe de altă parte, investițiile în C&Amp;D ale întreprinderilor de software TIC din UE au rămas marginale la scară mondială, în timp ce întreprinderile cu sediul în SUA reprezintă 70 % din volumul mondial de C&Amp;D al sectorului, iar China a înființat întreprinderi semnificative care investesc în C&Amp;D. Întreprinderile din SUA reprezintă, de asemenea, 43,3 % din totalul activităților de cercetare și dezvoltare din sectorul hardware TIC, în care marii actori din Republica Coreea și Taiwan câștigă relevanță la nivel mondial în producția de semiconductori.

În același timp, sectorul sănătății are cel mai mare număr de companii în topul 2000, cu 437 de companii, inclusiv cele mai mici din domeniul biotehnologiei. Dintre acestea, 238 de întreprinderi cu sediul în SUA sunt lidere în domeniul cercetării și dezvoltării în domeniul sănătății (52 % din totalul la nivel mondial), în timp ce numărul întreprinderilor chineze din sectorul sănătății a crescut de la 13 la 63 în decurs de 10 ani, apropiindu-se de UE (64 de întreprinderi în 2023). Investițiile globale în sectorul energetic au crescut cu 21 % în 2023, ajungând la 23,8 miliarde EUR, depășind sectorul aerospațial și al apărării și situându-se imediat sub sectorul substanțelor chimice.

O privire mai atentă asupra UE

Răspândite în 19 state membre, primele 800 de întreprinderi cu sediul în UE au investit 247,7 miliarde EUR în cercetare și dezvoltare în 2023, în creștere cu 8,7 % față de anul precedent. Sectorul autovehiculelor ocupă primul loc pe lista UE-800, reprezentând 34,2 % din investițiile corporative în cercetare și dezvoltare din UE, urmat de sectorul sănătății (19,3 %), de hardware-ul TIC (14 %) și de software-ul TIC (7,8 %). Unele dintre întreprinderile din UE din sectorul semiconductorilor, al componentelor auto și al biotehnologiei/farmei au înregistrat creșteri extraordinare ale investițiilor în cercetare și dezvoltare, care au crescut de două până la cincizeci de ori în ultimul deceniu. Astfel de creșteri ale investițiilor sugerează o diversificare continuă și un potențial de creștere semnificativ în aceste domenii.

Printre primele 800 de întreprinderi din UE se numără 99 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) cu mai puțin de 250 de angajați. Cele mai multe dintre ele (74) sunt în sectorul sănătății și au sediul în Suedia, Franța, Danemarca și Germania. IMM-urile franceze conduc în ceea ce privește investițiile în cercetare și dezvoltare (34 % din total), urmate de Suedia (21,3 %) și de Țările de Jos (16,6 %). Aceste IMM-uri au investit 2,4 miliarde EUR în cercetare și dezvoltare în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de 3,7 % în comparație cu anul precedent.

Țările cu performanțe mai scăzute în materie de cercetare și inovare, așa-numitele țări vizate de extinderea participării, sunt mai puțin reprezentate în clasamentul tabloului de bord. În 2023, dintre cei mai mari 2 000 de investitori corporativi în cercetare și dezvoltare din lume, doar patru au sedii centrale într-unul dintre statele membre ale UE 15 care se extind (câte unul în Portugalia, Ungaria, Slovenia și Malta). Peste jumătate din cele 14 000 de filiale ale societăților din tabloul de bord din țările vizate de extinderea participării la UE se află în Cehia (34,1 %) și Polonia (16,6 %), ceea ce arată importanța acestor inovatori de vârf cu sediul în alte țări ale UE pentru unele dintre țările vizate de extinderea participării.

Contextul

Tabloul de bord al investițiilor în cercetarea și dezvoltarea industrială din UE a fost publicat anual începând din 2004. Tabloul de bord 2024 oferă informații economice din cele mai recente conturi financiare (exercițiul financiar 2023) ale primilor 2000 de investitori în cercetare și dezvoltare din lume, precum și ale primelor 800 de întreprinderi cu sediul în UE. Aceste companii reprezintă 85-90% din finanțarea privată globală a cercetării și dezvoltării.

Tabloul de bord a devenit o referință pentru analizele și datele din domeniul științei, al industriei și al elaborării politicilor, principalele publicații referindu-se la constatările sale, cum ar fi recentul raport al lui Mario Draghi – Viitorul competitivității europene, raportul Aliniere, acțiune, accelerare, precum și diverse documente de politică din ultimii 20 de ani. Datele din tabloul de bord sunt puse la dispoziția publicului, în conformitate cu practica Comisiei în domeniul științei deschise.

The post Întreprinderile din UE se află în fruntea omologilor din SUA și China în ceea ce privește creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare appeared first on Europe Direct Arad.

Comisia și Banca Europeană de Investiții compensează o sumă suplimentară de 2,7 miliarde EUR prin intermediul Fondului pentru modernizare

Arad Europe Direct — Mon, 23 Dec 2024 09:59:07 +0000

În urma unei evaluări efectuate de Banca Europeană de Investiții în cadrul Fondului pentru modernizare, Comisia Europeană a plătit astăzi 2,7 miliarde EUR pentru a sprijini 39 de proiecte de investiții în opt state membre beneficiare.

Aceasta include prima investiție confirmată în Slovenia în cadrul fondului, un stat membru care a devenit beneficiar în 2024. Aceste proiecte vor ajuta țările UE cu venituri mai mici să își consolideze sectorul industrial curat și să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030 prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea eficienței energetice. Finanțat din veniturile provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), Fondul pentru modernizare a furnizat în prezent investiții în valoare de 15,45 miliarde EUR pentru a sprijini proiecte în tranziția către o energie curată de la lansarea sa în 2021.

Noul sprijin anunțat astăzi completează investițiile anunțate în iunie în valoare de aproape 2,97 miliarde EUR pentru alte 38 de proiecte, aducând totalul plăților din Fondul pentru modernizare în 2024 la 5,67 miliarde EUR, acoperind 77 de proiecte din 11 țări. Numai în acest an au fost efectuate plăți către Bulgaria (65 de milioane EUR), Croația (52 de milioane EUR), Cehia (1,283 miliarde EUR), Estonia (84 de milioane EUR), Ungaria (202 milioane EUR), Letonia (27 de milioane EUR), Lituania (185 de milioane EUR), Polonia (1,733 miliarde EUR), România (1,956 miliarde EUR), Slovenia (309 milioane EUR) și Slovacia (153 de milioane EUR).

Cele 77 de proiecte sprijinite în acest an se axează pe generarea de energie electrică din surse regenerabile, modernizarea rețelelor energetice, eficiența energetică și înlocuirea producției de cărbune cu combustibili cu intensitate mai scăzută a emisiilor de dioxid de carbon. Printre acestea se numără:

consolidarea rețelei de transport al energiei electrice pentru a sprijini integrarea surselor regenerabile de energie în Bulgaria;
producția de energie electrică din surse fotovoltaice și stocarea energiei de către furnizorii de servicii de alimentare cu apă din Croația;
reducerea emisiilor de CO2 în timpul producției de căldură în Cehia;
îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în clădirile publice din Estonia;
modernizarea și dezvoltarea sistemelor de termoficare bazate pe energie din surse regenerabile în Ungaria;
utilizarea surselor regenerabile de energie în clădirile cu mai multe apartamente, în clădirile publice și în comunitățile energetice din Letonia;
modernizarea clădirilor cu mai multe apartamente din Lituania, asigurându-se că clădirile renovate ating cel puțin clasa de eficiență energetică B și oferă economii de energie de cel puțin 40 %;
dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei electrice în Polonia pentru a îmbunătăți stabilitatea rețelei naționale de energie electrică;
instalarea a minimum 1 500 MWh de sisteme de stocare în baterii în centralele existente de producere a energiei din surse regenerabile din România;
creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în gospodăriile cu venituri mai mici din Slovacia;
investiții în producția de energie electrică din surse regenerabile și în capacitățile de stocare a energiei în Slovenia.

Termenul de depunere a propunerilor de investiții pentru un potențial sprijin din Fondul pentru modernizare în următorul ciclu de plată este 18 februarie 2025 pentru propunerile prioritare și 21 ianuarie 2025 pentru propunerile neprioritare. Investițiile prioritare sunt cele care pun accentul pe modernizarea sistemelor energetice, pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în domeniul energiei, al industriei și al transporturilor și pe îmbunătățirea eficienței energetice enumerate în Directiva EU ETS. Toate celelalte investiții eligibile pentru Fondul pentru modernizare sunt considerate investiții neprioritare care fac obiectul unui control suplimentar.

Contextul

Fondul pentru modernizare, finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii din cadrul EU ETS, urmărește în prezent să sprijine 13 țări ale UE în tranziția lor către neutralitatea climatică. Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia au beneficiat de Fondul pentru modernizare de la lansarea sa în 2021. EU ETS revizuit a extins domeniul de aplicare al Fondului pentru modernizare, care poate oferi acum sprijin financiar altor trei beneficiari începând cu 1^ianuarie 2024 – Grecia, Portugalia și Slovenia.

Fondul pentru modernizare sprijină investițiile în producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile, în eficiența energetică, în stocarea energiei, în modernizarea rețelelor energetice, inclusiv a conductelor și rețelelor de termoficare centralizată, precum și în tranziția justă în regiunile dependente de carbon.

Fondul completează alte instrumente europene, cum ar fi politica de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă. Acesta mobilizează resurse semnificative, care pot ajuta țările eligibile să sprijine investițiile în conformitate cu planul REPowerEU și cu pachetul „Pregătiți pentru 55”. Acesta funcționează sub responsabilitatea beneficiarilor săi, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană și cu Banca Europeană de Investiții (BEI).

Activitățile BEI de evaluare a propunerilor de investiții în cadrul Fondului pentru modernizare sunt separate de operațiunile standard de finanțare și de asistență tehnică ale BEI pentru a evita orice potențial conflict de interese în desfășurarea activităților mandatate în conformitate cu Directiva ETS și cu Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei.

The post Comisia și Banca Europeană de Investiții compensează o sumă suplimentară de 2,7 miliarde EUR prin intermediul Fondului pentru modernizare appeared first on Europe Direct Arad.

Declarația Comisiei Europene cu ocazia intrării depline a Bulgariei și României în spațiul Schengen Bulgaria și România intră integral în spațiul Schengen

Arad Europe Direct — Thu, 12 Dec 2024 13:22:13 +0000

Comisia salută decizia unanimă luată astăzi, 12 decembrie, de Consiliu de a elimina controalele la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria începând de la 1 ianuarie 2025. Acest pas important finalizează intrarea deplină a ambelor țări în spațiul Schengen. Astfel se consolidează și mai mult atât spațiul Schengen, cât și piața internă, intensificându-se călătoriile, comerțul și turismul. Un spațiu Schengen solid unește și mai mult statele membre și îi conferă UE mai multă putere pe scena internațională.

Decizia de astăzi înseamnă că, începând cu 1 ianuarie 2025, cetățenii pot călători fără controale la frontierele terestre către Bulgaria și România și între aceste două țări.

Din luna decembrie a anului trecut, când Consiliul a decis să primească România și Bulgaria în spațiul Schengen, ambele state membre au luat toate măsurile necesare pentru a asigura o aplicare fără probleme a normelor Schengen începând cu 31 martie 2024. La acea dată, controalele la frontierele aeriene și maritime interne au fost eliminate și au început să se aplice normele Schengen, inclusiv în ceea ce privește eliberarea vizelor Schengen.

Cadrele de cooperare cu Bulgaria și România lansate în luna martie 2024 de către Comisie se bazează pe implementarea cu succes a proiectelor-pilot pentru proceduri rapide de azil și returnare. Ambele țări vor sprijini în continuare eforturile europene comune de a asigura securitatea UE la frontierele sale externe și de a soluționa provocările legate de migrație. De asemenea, Comisia va continua să ofere sprijin financiar și asistență din partea Frontex ambelor state membre.

Astfel cum s-a precizat în Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2024, spațiul Schengen este solid și rămâne destinația cea mai vizitată din lume. Garantând călătorii fără probleme și în condiții de siguranță către o regiune cu aproape 450 de milioane de locuitori, spațiul Schengen este esențial pentru Uniunea Europeană, pentru cetățenii săi și pentru întreprinderile sale. Faptul că Bulgaria și România devin acum membre depline ale spațiului Schengen constituie un alt pas decisiv în direcția unei Uniuni puternice și conectate.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene:

„Astăzi este o zi de bucurie pentru toți bulgarii și românii și pentru întreaga noastră Uniune. Ambele state membre vor intra pe deplin în cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Este un pas important pentru toți cetățenii și toate întreprinderile din Europa. Vom profita astfel împreună de beneficiile unei Uniuni mai puternice și mai conectate.”

The post Declarația Comisiei Europene cu ocazia intrării depline a Bulgariei și României în spațiul Schengen Bulgaria și România intră integral în spațiul Schengen appeared first on Europe Direct Arad.

Comisia aprobă o schemă de ajutoare de stat în valoare de 578 de milioane EUR pentru sprijinirea întreprinderilor mari consumatoare de energie

Arad Europe Direct — Wed, 04 Dec 2024 11:17:02 +0000

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă a României în valoare de 578 de milioane EUR (2,9 miliarde RON), al cărei scop este să reducă nivelul taxei pe energie electrică pentru întreprinderile mari consumatoare de energie.

Taxa este menită să promoveze energia electrică din surse regenerabile. Schema urmărește să atenueze riscul ca, din cauza acestei taxe, întreprinderile mari consumatoare de energie să își mute activitățile în locuri din afara UE, cu politici mai puțin ambițioase privind clima.

Schema notificată de România

În 2011, România a introdus certificate verzi pentru promovarea energiei electrice din surse regenerabile, conform cărora producătorii eligibili de energie electrică din surse regenerabile primesc certificate verzi pentru fiecare megawatt-oră produs și livrat în rețea. Furnizorii de energie electrică sunt obligați să achiziționeze o cotă obligatorie de certificate verzi. În cele din urmă, costurile certificatelor verzi sunt transferate consumatorilor prin intermediul unei taxe.

Schema vizează reducerea nivelului taxei pentru întreprinderile mari consumatoare de energie, atenuând astfel riscul ca întreprinderile să își mute activitățile în locuri din afara UE, cu politici mai puțin ambițioase privind clima. Schema se va desfășura până la 31 decembrie 2031 și are un buget estimat de 578 de milioane EUR (2,9 miliarde RON).

Măsura va aduce beneficii întreprinderilor din sectoarele enumerate în anexa 1 la Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie („OACME”). Sectoarele respective se bazează într-o măsură considerabilă pe energie electrică și sunt expuse în mod deosebit comerțului internațional. Beneficiarii vor beneficia de o reducere a taxei cuprinsă între 75 % și 85 %, în funcție de expunerea lor la risc. Reducerea aplicabilă nu trebuie să ducă la o taxă mai mică de 0,5 EUR/MWh.

În cadrul schemei, beneficiarii vor trebui fie (i) să pună în aplicare anumite recomandări formulate în urma auditului energetic, fie (ii) să acopere cel puțin 30 % din consumul de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon, fie (iii) să investească cel puțin 50 % din ajutor în proiecte care să ducă la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalației.

Schema aprobată astăzi înlocuiește o schemă anterioară aprobată de Comisie în octombrie 2014, care avea același obiectiv, și o aliniază la normele OACME.

Evaluarea realizată de Comisie

Mai precis, potrivit constatărilor Comisiei:

schema facilitează dezvoltarea anumitor activități economice care se bazează într-o măsură considerabilă pe energie electrică și sunt expuse în mod deosebit concurenței internaționale;
măsura este necesară și adecvată pentru a contribui la realizarea obiectivelor Pactului verde european;
măsura este proporțională, deoarece (i) cuantumurile ajutoarelor individuale nu depășesc valoarea maximă a ajutorului permisă în temeiul OACME și (ii) este limitată la sectoarele enumerate în OACME;
efectele pozitive ale schemei compensează orice efecte negative posibile asupra concurenței și a schimburilor comerciale din UE.

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat schema notificată de România în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Informații generale

OACME din 2022 oferă îndrumări cu privire la modul în care Comisia va evalua compatibilitatea măsurilor de protecție a mediului, inclusiv de protecție a climei, și a măsurilor de ajutor în domeniul energiei care fac obiectul cerinței de notificare în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

Prin Comunicarea privind Pactul verde european din 2019, Comisia a stabilit un obiectiv de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050, acest obiectiv fiind înscris în Regulamentul de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice. În vigoare din iulie 2021, acest regulament a introdus, de asemenea, obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030. Prin adoptarea propunerilor legislative din pachetul „Pregătiți pentru 55”, UE a instituit obiective climatice obligatorii din punct de vedere juridic care acoperă toate sectoarele-cheie ale economiei.

Versiunea neconfidențială a deciziei, cu numărul de caz SA.110166, va fi publicată în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, după ce se vor soluționa eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

The post Comisia aprobă o schemă de ajutoare de stat în valoare de 578 de milioane EUR pentru sprijinirea întreprinderilor mari consumatoare de energie appeared first on Europe Direct Arad.

Primul pachet de toamnă al semestrului european bazat pe noul cadru de guvernanță economică stabilește traiectoria pentru asigurarea unor finanțe publice solide

Arad Europe Direct — Wed, 04 Dec 2024 11:12:36 +0000

Comisia a prezentat primul pachet de toamnă al semestrului european de la intrarea în vigoare, în aprilie 2024, a reformei ample și ambițioase a noului cadru de guvernanță economică al UE. Este un pas esențial către realizarea obiectivelor reformei, și anume ca acest cadru să devină mai simplu, mai transparent și mai eficace, cu o mai mare asumare la nivel național.

Noul cadru sprijină statele membre în atingerea stabilității macroeconomice, a creșterii economice și a sustenabilității bugetare, elemente esențiale pentru forța economică a UE în actualul context mondial dificil. De asemenea, noul cadru încurajează reformele și investițiile care vor pune bazele stabilității economice pe termen lung și ale creșterii durabile. În cele din urmă, el contribuie la construirea unei economii a UE mai reziliente, mai echitabile, mai competitive și mai sigure, în beneficiul cetățenilor.

Pachetul de toamnă al semestrului european este anunțat într-un moment în care economia UE revine la o creștere modestă după o perioadă prelungită de stagnare. În perspectivă și în paralel cu eforturile statelor membre de a continua realizarea ajustărilor bugetare în funcție de necesități, se preconizează că investițiile publice se vor intensifica în 2025 în aproape toate statele membre, cu o contribuție semnificativă din partea Mecanismului de redresare și reziliență NextGenerationEU și a fondurilor UE în mai multe state membre.

Norme mai simple, care țin cont de diferitele provocări bugetare

Noul cadru de guvernanță economică stabilește norme bugetare mai simple și mai transparente. El utilizează un indicator operațional unic, și anume traiectoria multianuală a cheltuielilor nete ale statului membru, facilitând urmărirea conformității. Cadrul introduce, de asemenea, o supraveghere bazată pe riscuri adaptată situației bugetare individuale a fiecărui stat membru și permite o ajustare bugetară mai treptată dacă este susținută de reforme și investiții specifice.

Noul cadru permite o reducere treptată și realistă a nivelurilor datoriei publice, care au crescut semnificativ în urma pandemiei de COVID-19 și a crizei energetice ulterioare. Finanțele publice solide reprezintă o condiție prealabilă pentru stabilitatea macroeconomică și pentru o creștere economică durabilă.

Promovarea reformelor și a investițiilor de stimulare a creșterii

În conformitate cu noul cadru, toate statele membre includ în planurile lor pe termen mediu reforme și investiții care se aliniază priorităților și provocărilor comune ale UE identificate în recomandările specifice de țară în contextul semestrului european. Printre acestea se numără tranziția verde și tranziția digitală, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.

Evaluarea planurilor pe termen mediu

Planurile pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a noului cadru de guvernanță economică. Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă și de investiții creează un proces coerent și raționalizat.

Comisia și-a încheiat evaluarea pentru 21 dintre cele 22 de planuri prezentate.

Comisia consideră că din cele 21 de planuri 20 îndeplinesc cerințele noului cadru și stabilesc o traiectorie bugetară credibilă pentru a asigura că datoria statelor membre respective este plasată pe o traiectorie descendentă sustenabilă sau menținută la niveluri prudente. Este vorba despre următoarele state membre: Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia. Pentru aceste state membre, Comisia recomandă Consiliului să aprobe traiectoria cheltuielilor nete inclusă în planuri. În cazul Țărilor de Jos, Comisia a propus Consiliului să recomande o traiectorie a cheltuielilor nete conformă cu informațiile tehnice pe care Comisia le-a transmis în iunie.

Comisia evaluează încă planul pe termen mediu al Ungariei.

Pentru cinci dintre cele 20 planuri pe termen mediu care au fost evaluate pozitiv de Comisie, traiectoria cheltuielilor nete se bazează pe o prelungire a perioadei de ajustare de la patru la șapte ani. Prelungirea este susținută de un set de angajamente în materie de reformă și investiții incluse în planuri. În toate cele cinci cazuri, Comisia a evaluat că măsurile incluse în planuri îndeplineau criteriile pentru a justifica o prelungire. Este vorba despre planurile pe termen mediu ale Finlandei, Franței, Italiei, Spaniei și României.

Evaluarea proiectelor de planuri bugetare pentru 2025

De asemenea, Comisia a evaluat proiectele de planuri bugetare pentru 2025 prezentate de 17 state membre din zona euro și a examinat dacă acestea reprezintă măsuri adecvate într-o primă fază pentru punerea în aplicare a planurilor respective pe termen mediu.

Evaluarea de către Comisie a proiectelor de planuri bugetare se axează pe creșterea cheltuielilor nete în perioada 2024-2025, analizând dacă cheltuielile nete se încadrează în plafoanele stabilite în planurile pe termen mediu ale statelor membre, cu condiția ca astfel de planuri să fie disponibile și să fie considerate conforme cu noul cadru.

Se consideră că opt state membre din zona euro respectă recomandările bugetare, în timp ce șapte nu le respectă integral, unul nu le respectă și unul riscă să nu le respecte:

Grecia, Cipru, Letonia, Slovenia, Slovacia, Italia, Croația și Franța sunt evaluate ca respectând recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete se vor încadra în plafoane.
Estonia, Germania, Finlanda și Irlanda sunt evaluate ca nerespectând pe deplin recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete anuale (Finlanda, Irlanda) și/sau cumulate (Estonia, Germania, Irlanda) vor depăși plafoanele respective.
Se consideră că Luxemburgul, Malta și Portugalia nu respectă pe deplin recomandarea: deși cheltuielile lor nete sunt preconizate a se situa în limitele plafoanelor, aceste state nu elimină treptat măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei până în iarna 2024-2025, astfel cum a recomandat Consiliul.
Se consideră că Țările de Jos nu respectă recomandarea, deoarece cheltuielile nete sunt estimate a depăși plafoanele.
Conform evaluării, Lituania riscă să nu respecte recomandarea, deoarece se preconizează că cheltuielile nete vor depăși ratele pe care Comisia le-ar considera ca fiind un prim pas adecvat în punerea în aplicare a noului cadru de guvernanță economică.

Următoarele etape în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive

Procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) este așa-numita „componentă corectivă” a Pactului de stabilitate și de creștere.

Actualul pachet de toamnă prezintă recomandările Comisiei privind traiectoriile multianuale ale cheltuielilor nete în vederea corectării deficitului excesiv pentru cele opt state membre (Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia) care fac în prezent obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

Pentru majoritatea acestor state membre, traiectoriile corective se bazează pe traiectoriile cheltuielilor nete pe care statul membru le-a stabilit în planul său pe termen mediu. Acest lucru este în concordanță cu accentul puternic pus pe asumarea la nivel național a angajamentelor bugetare în conformitate cu noul cadru de guvernanță economică.

În absența unui plan sau a unei recomandări privind planul pe termen mediu, așa cum este cazul Belgiei și al Ungariei, traiectoria corectivă din recomandarea privind PDE se bazează pe traiectoria de referință de patru ani a Comisiei, actualizată pe baza celor mai recente date.

Pachetul include, de asemenea, un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru Austria și Finlanda, care evaluează respectarea de către aceste state membre a criteriului deficitului.

Austria a raportat un deficit preconizat peste valoarea de referință de 3 % din PIB în 2024, iar previziunile Comisiei nu estimează o reducere sub valoarea de referință de 3 % din PIB în 2025 sau 2026, în ipoteza menținerii politicilor actuale. Prin urmare, Comisia va avea în vedere să propună Consiliului să stabilească existența unui deficit excesiv în Austria. Autoritățile austriece și-au exprimat intenția de a lua măsurile necesare pentru a aduce deficitul sub 3 % în 2025. Comisia este pregătită să evalueze noile măsuri de îndată ce acestea vor fi convenite în mod oficial de guvern și vor fi prezentate cu suficiente detalii.

În cazul Finlandei, care a raportat, de asemenea, un deficit preconizat de peste 3 % din PIB pentru 2024, Comisia nu intenționează să propună deschiderea unei noi proceduri aplicabile deficitelor excesive, deoarece se estimează că deficitul nu va mai depăși valoarea de referință începând deja cu anul 2025, fără a fi nevoie de măsuri de politică suplimentare.

Rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programelor

Rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programelor evaluează situația economică, bugetară și financiară a statelor membre care au beneficiat de programe de asistență financiară (Cipru, Grecia, Irlanda, Portugalia și Spania), concentrându-se asupra capacității lor de rambursare. Rapoartele concluzionează că toate cele cinci state membre își mențin capacitatea de a-și rambursa datoria.

Etapele următoare

Consiliul și Eurogrupul urmează să discute despre elementele prezentate în pachetul bugetar de toamnă al semestrului european.

După ce planurile pe termen mediu sunt aprobate de Consiliu, Comisia va monitoriza dacă statele membre respectă angajamentele cuprinse în planurile respective pentru întreaga perioadă acoperită de plan. Statele membre vor prezenta rapoarte anuale privind progresele înregistrate pentru a facilita eficacitatea monitorizării și a punerii în aplicare.

În următoarele săptămâni, Comisia va prezenta a doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european, incluzând strategia anuală privind creșterea durabilă, recomandarea privind zona euro, raportul privind mecanismul de alertă și propunerea de raport comun privind ocuparea forței de muncă.

Informații suplimentare

Întrebări și răspunsuri referitoare la pachetul de primăvară al semestrului european 2024

Semestrul european 2024, pachetul de toamnă – documente

Previziunile economice din toamna anului 2024

Semestrul european

Întrebări și răspunsuri privind noul cadru de guvernanță economică

The post Primul pachet de toamnă al semestrului european bazat pe noul cadru de guvernanță economică stabilește traiectoria pentru asigurarea unor finanțe publice solide appeared first on Europe Direct Arad.

Comisia aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 400 de milioane EUR pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă severă

Arad Europe Direct — Mon, 28 Oct 2024 08:19:32 +0000

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 400 de milioane EUR (2 miliarde RON) având ca scop despăgubirea fermierilor pentru daunele suferite în urma secetei severe din perioada septembrie 2023-august 2024.

Schema este deschisă producătorilor agricoli de 39 de culturi selectate (cum ar fi grâu, triticală, secară, orz, ovăz, rapiță, mazăre, floarea-soarelui și porumb) care au fost direct afectate de seceta severă. Pentru a beneficia de ajutor, producătorii agricoli trebuie să fi pierdut mai mult de 30 % din culturile lor din toamna anului 2023–vara anului 2024 ca urmare a secetei. În cadrul schemei, ajutoarele se vor acorda sub formă de granturi directe. Valoarea maximă a ajutorului este de 200 EUR (1 000 RON) pe hectar pentru o pierdere de 100 %, nedepășind 30 % din costurile eligibile. Schema de ajutoare se va încheia la 31 decembrie 2024.

Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, și în temeiul Orientărilor din 2023 privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale. Comisia a constatat că schema este necesară și adecvată pentru a compensa fermierii români pentru pierderile suferite din cauza acestui fenomen meteorologic extrem. În plus, Comisia a constatat că schema este proporțională, deoarece se limitează la minimul necesar, și are un impact limitat asupra concurenței și a schimburilor comerciale dintre statele membre. Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema notificată de România în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție cu numărul SA.116052 în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate.

The post Comisia aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 400 de milioane EUR pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă severă appeared first on Europe Direct Arad.

Comisia pune la dispoziție o finanțare de 16 milioane EUR pentru sprijinirea jurnalismului și a alfabetizării mediatice din întreaga Europă

Arad Europe Direct — Tue, 22 Oct 2024 08:19:55 +0000

Comisia a publicat astăzi, 22 octombrie, trei cereri de propuneri, în cadrul programului „Europa creativă”, care vizează sprijinirea libertății și a pluralismului mass-mediei, consolidarea rezilienței mass-mediei și contribuirea la îmbunătățirea alfabetizării mediatice.

Prima cerere de propuneri va finanța acțiuni privind pluralismulși colaborarea, pentru promovarea parteneriatelor jurnalistice, și va avea o valoare totală de 10,5 milioane EUR. Acțiunea privind pluralismul vizează organizațiile care pot constitui și distribui fonduri către mass-media de știri din sectoare care prezintă un interes deosebit pentru democrație, în timp ce acțiunea privind colaborarea urmărește să sprijine propunerile de colaborare transfrontalieră între mass-media de știri, punând accentul pe modele de afaceri inovatoare și pe proiecte jurnalistice, în întreaga Europă.

O altă cerere de propuneri, în valoare de 3 milioane EUR, vizează crearea unui sistem de răspuns rapid care va monitoriza în mod sistematic și cuprinzător încălcările libertății presei și a mass-mediei în întreaga UE, precum și în țările care participă la programul „Europa creativă” și în țările candidate. Obiectivul general este ca această monitorizare să permită colectarea de date și de informații mai bune cu privire la riscurile legate de libertatea și de pluralismul mass-mediei.

Pe lângă acestea, 2,5 milioane EUR sunt dedicate proiectelor transfrontaliere inovatoare care contribuie la consolidarea competențelor în ceea ce privește alfabetizarea mediatică din Europa și la limitarea efectelor negative ale dezinformării. Granturile vor încuraja schimbul de cunoștințe cu privire la practicile de alfabetizare mediatică, precum și consolidarea acestora, dincolo de frontierele naționale, culturale și lingvistice.

The post Comisia pune la dispoziție o finanțare de 16 milioane EUR pentru sprijinirea jurnalismului și a alfabetizării mediatice din întreaga Europă appeared first on Europe Direct Arad.

Comisia aprobă evaluarea preliminară a celei de-a treia cereri de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență

Arad Europe Direct — Thu, 17 Oct 2024 11:37:14 +0000

Comisia a aprobat astăzi o evaluare preliminară pozitivă a celor șase ținte și a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde EUR (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al programului NextGenerationEU.

Cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme și a 17 investiții care vor genera schimbări pozitive pentru cetățenii și întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziția verde și digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale și de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația și managementul apei, al deșeurilor și al pădurilor.

Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:

Stimularea eficienței energetice în industrie: a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și aplicarea standardelor de eficiență energetică, precum și noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.
Reforma sistemului public de pensii: a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabilește că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului aferent veniturilor obținute. Conform principiului contributivității, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuțiilor plătite în timpul vieții profesionale.
Investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice a parcului imobiliar existent: au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și contracte de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor publice.

Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (C4.R2/M79, C6.R2/M121 și C14.R9/M440)[1], precum și de investiții din domeniul transporturilor (C4.I1/M72 și C4.I4/M86) și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206).

Prin urmare, Comisia propune suspendarea parțială a plății în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau țintele restante, ele primind totodată o plată parțială legată de jaloanele și țintele care au fost atinse în mod satisfăcător.

Etapele următoare

Comisia a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și țintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.

În paralel, Comisia a comunicat României motivele pentru care consideră că jaloanele respective legate de investiții și de reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum la dispoziție o lună pentru a-i transmite Comisiei observațiile sale.

În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă și după evaluarea observațiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România.

În cazul în care, în urma observațiilor transmise de România, Comisia își confirmă evaluarea potrivit căreia jaloanele în cauză nu au fost atinse în mod satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendările de plăți (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre.

Din momentul respectiv, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă jaloanele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, ea va ridica suspendarea și va efectua plata cuantumului suspendat.

Context

Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reforme. Planul va fi finanțat cu 28,5 miliarde EUR, din care 13,6 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.

Puteți obține mai multe informații despre Planul de redresare și reziliență al României de pe această pagină, care conține o hartă interactivă a proiectelor finanțate prin MRR, precum și din Tabloul de bord privind redresarea și reziliența. Mai multe informații cu privire la procesul cererilor de plată din cadrul MRR pot fi găsite în acest document cu întrebări și răspunsuri.

The post Comisia aprobă evaluarea preliminară a celei de-a treia cereri de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență appeared first on Europe Direct Arad.