Comisia a prezentat primul pachet de toamnă al semestrului european de la intrarea în vigoare, în aprilie 2024, a reformei ample și ambițioase a noului cadru de guvernanță economică al UE. Este un pas esențial către realizarea obiectivelor reformei, și anume ca acest cadru să devină mai simplu, mai transparent și mai eficace, cu o mai mare asumare la nivel național.

Noul cadru sprijină statele membre în atingerea stabilității macroeconomice, a creșterii economice și a sustenabilității bugetare, elemente esențiale pentru forța economică a UE în actualul context mondial dificil. De asemenea, noul cadru încurajează reformele și investițiile care vor pune bazele stabilității economice pe termen lung și ale creșterii durabile. În cele din urmă, el contribuie la construirea unei economii a UE mai reziliente, mai echitabile, mai competitive și mai sigure, în beneficiul cetățenilor.

Pachetul de toamnă al semestrului european este anunțat într-un moment în care economia UE revine la o creștere modestă după o perioadă prelungită de stagnare. În perspectivă și în paralel cu eforturile statelor membre de a continua realizarea ajustărilor bugetare în funcție de necesități, se preconizează că investițiile publice se vor intensifica în 2025 în aproape toate statele membre, cu o contribuție semnificativă din partea Mecanismului de redresare și reziliență NextGenerationEU și a fondurilor UE în mai multe state membre.

Norme mai simple, care țin cont de diferitele provocări bugetare

Noul cadru de guvernanță economică stabilește norme bugetare mai simple și mai transparente. El utilizează un indicator operațional unic, și anume traiectoria multianuală a cheltuielilor nete ale statului membru, facilitând urmărirea conformității. Cadrul introduce, de asemenea, o supraveghere bazată pe riscuri adaptată situației bugetare individuale a fiecărui stat membru și permite o ajustare bugetară mai treptată dacă este susținută de reforme și investiții specifice.

Noul cadru permite o reducere treptată și realistă a nivelurilor datoriei publice, care au crescut semnificativ în urma pandemiei de COVID-19 și a crizei energetice ulterioare. Finanțele publice solide reprezintă o condiție prealabilă pentru stabilitatea macroeconomică și pentru o creștere economică durabilă.

Promovarea reformelor și a investițiilor de stimulare a creșterii

În conformitate cu noul cadru, toate statele membre includ în planurile lor pe termen mediu reforme și investiții care se aliniază priorităților și provocărilor comune ale UE identificate în recomandările specifice de țară în contextul semestrului european. Printre acestea se numără tranziția verde și tranziția digitală, reziliența socială și economică, securitatea energetică și consolidarea capabilităților de apărare.

Evaluarea planurilor pe termen mediu

Planurile pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a noului cadru de guvernanță economică. Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă și de investiții creează un proces coerent și raționalizat.

Comisia și-a încheiat evaluarea pentru 21 dintre cele 22 de planuri prezentate.

Comisia consideră că din cele 21 de planuri 20 îndeplinesc cerințele noului cadru și stabilesc o traiectorie bugetară credibilă pentru a asigura că datoria statelor membre respective este plasată pe o traiectorie descendentă sustenabilă sau menținută la niveluri prudente. Este vorba despre următoarele state membre: Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia. Pentru aceste state membre, Comisia recomandă Consiliului să aprobe traiectoria cheltuielilor nete inclusă în planuri. În cazul Țărilor de Jos, Comisia a propus Consiliului să recomande o traiectorie a cheltuielilor nete conformă cu informațiile tehnice pe care Comisia le-a transmis în iunie.

Comisia evaluează încă planul pe termen mediu al Ungariei.

Pentru cinci dintre cele 20 planuri pe termen mediu care au fost evaluate pozitiv de Comisie, traiectoria cheltuielilor nete se bazează pe o prelungire a perioadei de ajustare de la patru la șapte ani. Prelungirea este susținută de un set de angajamente în materie de reformă și investiții incluse în planuri. În toate cele cinci cazuri, Comisia a evaluat că măsurile incluse în planuri îndeplineau criteriile pentru a justifica o prelungire. Este vorba despre planurile pe termen mediu ale Finlandei, Franței, Italiei, Spaniei și României.

Evaluarea proiectelor de planuri bugetare pentru 2025

De asemenea, Comisia a evaluat proiectele de planuri bugetare pentru 2025 prezentate de 17 state membre din zona euro și a examinat dacă acestea reprezintă măsuri adecvate într-o primă fază pentru punerea în aplicare a planurilor respective pe termen mediu.

Evaluarea de către Comisie a proiectelor de planuri bugetare se axează pe creșterea cheltuielilor nete în perioada 2024-2025, analizând dacă cheltuielile nete se încadrează în plafoanele stabilite în planurile pe termen mediu ale statelor membre, cu condiția ca astfel de planuri să fie disponibile și să fie considerate conforme cu noul cadru.

Se consideră că opt state membre din zona euro respectă recomandările bugetare, în timp ce șapte nu le respectă integral, unul nu le respectă și unul riscă să nu le respecte:

• Grecia, Cipru, Letonia, Slovenia, Slovacia, Italia, Croația și Franța sunt evaluate ca respectând recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete se vor încadra în plafoane.
• Estonia, Germania, Finlanda și Irlanda sunt evaluate ca nerespectând pe deplin recomandările, deoarece se preconizează că cheltuielile lor nete anuale (Finlanda, Irlanda) și/sau cumulate (Estonia, Germania, Irlanda) vor depăși plafoanele respective.
• Se consideră că Luxemburgul, Malta și Portugalia nu respectă pe deplin recomandarea: deși cheltuielile lor nete sunt preconizate a se situa în limitele plafoanelor, aceste state nu elimină treptat măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei până în iarna 2024-2025, astfel cum a recomandat Consiliul.
• Se consideră că Țările de Jos nu respectă recomandarea, deoarece cheltuielile nete sunt estimate a depăși plafoanele.
• Conform evaluării, Lituania riscă să nu respecte recomandarea, deoarece se preconizează că cheltuielile nete vor depăși ratele pe care Comisia le-ar considera ca fiind un prim pas adecvat în punerea în aplicare a noului cadru de guvernanță economică.

Următoarele etape în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive

Procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) este așa-numita „componentă corectivă” a Pactului de stabilitate și de creștere.

Actualul pachet de toamnă prezintă recomandările Comisiei privind traiectoriile multianuale ale cheltuielilor nete în vederea corectării deficitului excesiv pentru cele opt state membre (Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia) care fac în prezent obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

Pentru majoritatea acestor state membre, traiectoriile corective se bazează pe traiectoriile cheltuielilor nete pe care statul membru le-a stabilit în planul său pe termen mediu. Acest lucru este în concordanță cu accentul puternic pus pe asumarea la nivel național a angajamentelor bugetare în conformitate cu noul cadru de guvernanță economică.

În absența unui plan sau a unei recomandări privind planul pe termen mediu, așa cum este cazul Belgiei și al Ungariei, traiectoria corectivă din recomandarea privind PDE se bazează pe traiectoria de referință de patru ani a Comisiei, actualizată pe baza celor mai recente date.

Pachetul include, de asemenea, un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru Austria și Finlanda, care evaluează respectarea de către aceste state membre a criteriului deficitului.

Austria a raportat un deficit preconizat peste valoarea de referință de 3 % din PIB în 2024, iar previziunile Comisiei nu estimează o reducere sub valoarea de referință de 3 % din PIB în 2025 sau 2026, în ipoteza menținerii politicilor actuale. Prin urmare, Comisia va avea în vedere să propună Consiliului să stabilească existența unui deficit excesiv în Austria. Autoritățile austriece și-au exprimat intenția de a lua măsurile necesare pentru a aduce deficitul sub 3 % în 2025. Comisia este pregătită să evalueze noile măsuri de îndată ce acestea vor fi convenite în mod oficial de guvern și vor fi prezentate cu suficiente detalii.

În cazul Finlandei, care a raportat, de asemenea, un deficit preconizat de peste 3 % din PIB pentru 2024, Comisia nu intenționează să propună deschiderea unei noi proceduri aplicabile deficitelor excesive, deoarece se estimează că deficitul nu va mai depăși valoarea de referință începând deja cu anul 2025, fără a fi nevoie de măsuri de politică suplimentare.

Rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programelor

Rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programelor evaluează situația economică, bugetară și financiară a statelor membre care au beneficiat de programe de asistență financiară (Cipru, Grecia, Irlanda, Portugalia și Spania), concentrându-se asupra capacității lor de rambursare. Rapoartele concluzionează că toate cele cinci state membre își mențin capacitatea de a-și rambursa datoria.

Etapele următoare

Consiliul și Eurogrupul urmează să discute despre elementele prezentate în pachetul bugetar de toamnă al semestrului european.

După ce planurile pe termen mediu sunt aprobate de Consiliu, Comisia va monitoriza dacă statele membre respectă angajamentele cuprinse în planurile respective pentru întreaga perioadă acoperită de plan. Statele membre vor prezenta rapoarte anuale privind progresele înregistrate pentru a facilita eficacitatea monitorizării și a punerii în aplicare.

În următoarele săptămâni, Comisia va prezenta a doua parte a pachetului de toamnă al semestrului european, incluzând strategia anuală privind creșterea durabilă, recomandarea privind zona euro, raportul privind mecanismul de alertă și propunerea de raport comun privind ocuparea forței de muncă.

Informații suplimentare

Întrebări și răspunsuri referitoare la pachetul de primăvară al semestrului european 2024

Semestrul european 2024, pachetul de toamnă – documente

Previziunile economice din toamna anului 2024

Semestrul european

Întrebări și răspunsuri privind noul cadru de guvernanță economică

În comparație cu prima ediție a raportului privind statul de drept din 2020, statele membre și UE în ansamblu sunt mult mai bine pregătite să detecteze, să prevină și să abordeze provocările emergente. Acest lucru contribuie la reziliența democrațiilor noastre europene și sprijină încrederea reciprocă în UE, precum și buna funcționare a pieței unice, aducând beneficii mediului de afaceri care favorizează competitivitatea și creșterea sustenabilă.

De la prima sa ediție din 2020, raportul a devenit un adevărat motor al reformelor pozitive. Două treimi (68 %) din recomandările din 2023 au fost puse în aplicare, integral sau parțial. În unele state membre persistă însă preocupări sistematice și situația s-a deteriorat și mai mult. Aceste preocupări sunt menționate în recomandările din raportul de anul acesta. Prezentul raport nu cuprinde recomandări pentru țările implicate în procesul de aderare, deoarece recomandările pentru aceste țări sunt formulate exclusiv în contextul pachetului anual privind extinderea.

Raportul de anul acesta include, pentru prima dată, patru capitole consacrate fiecărei țări privind evoluțiile din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Includerea în raportul privind statul de drept a acestor țări implicate în procesul de aderare, cele mai avansate în acest proces, le va sprijini eforturile de reformă; acest demers va ajuta autoritățile din aceste țări să realizeze progrese suplimentare în procesul de aderare și să se pregătească pentru continuarea eforturilor pe care vor trebui să le depună în viitor în calitate de state membre în privința statului de drept.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru special publicat astăzi, peste 7 din 10 cetățeni ai UE sunt de acord că UE joacă un rol important în sprijinirea statului de drept în țara lor. Aproape 9 din 10 cetățeni ai UE consideră că este important ca toate statele membre ale UE să respecte valorile fundamentale ale UE, o opinie care a rămas stabilă din 2019 și până acum. Mai mult, sentimentul de a se simți informat cu privire la valorile fundamentale ale UE s-a îmbunătățit semnificativ în multe țări: în ansamblu, 51 % dintre cetățenii UE se simt bine informați cu privire la valorile fundamentale ale UE și la statul de drept, comparativ cu 43 % în 2019.

Ca în fiecare an, și raportul din 2024 include o comunicare, în care este examinată situația per ansamblu în UE, și 27 de capitole consacrate fiecărei țări, în care se analizează evoluțiile semnificative înregistrate în fiecare stat membru. Raportul include, de asemenea, o evaluare a recomandărilor de anul trecut și, pe această bază, prezintă din nou recomandări specifice adresate tuturor statelor membre.

Raportul vizează patru piloni: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, libertatea și pluralismul mass-mediei și alte sisteme de control și echilibru instituțional.

Principalele constatări și recomandări

1. Reformele în domeniul justiției

Reformele din domeniul justiției au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an, multe state membre dând curs recomandărilor din 2023 și punând în aplicare reformele convenite în contextul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Mai multe state membre au inițiat sau au înregistrat progrese în ceea ce privește reforme importante de consolidare a independenței sistemului judiciar. Acestea au depus eforturi legislative pentru a consolida independența și eficacitatea consiliilor judiciare, pentru a îmbunătăți procedurile de numire a judecătorilor, inclusiv în cadrul instanțelor supreme, sau pentru a consolida autonomia parchetelor. Cu toate acestea, persistă unele preocupări sistemice în ceea ce privește independența sistemului judiciar și s-au observat cazuri specifice de deteriorare a situației. Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătățească eficiența și calitatea justiției și să faciliteze accesul la justiție. Însă în mai multe state membre, remunerarea judecătorilor și a procurorilor reprezintă un motiv de îngrijorare și a generat provocări în ceea ce privește recrutarea de personal judiciar calificat.

În consecință, raportul de anul acesta recomandă statelor membre să abordeze provocări precum necesitatea unor garanții în procedurile de numire a judecătorilor atât în instanțele inferioare, cât și în posturile la nivel înalt, autonomia parchetelor sau necesitatea de a furniza resurse adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv salarii adecvate.

Țările implicate în procesul de aderare au întreprins reforme importante, inclusiv la nivel constituțional, pentru a consolida independența sistemului judiciar și calitatea sistemelor de justiție. Cu toate acestea, trebuie depuse eforturi suplimentare, în special în domenii legate de funcționarea organelor de autoguvernare ale sistemului judiciar și de numirile judiciare.

2. Cadrele anticorupție

Potrivit rezultatelor sondajului Eurobarometru special și Flash din 2024 privind atitudinea cetățenilor și a întreprinderilor față de corupție în UE, corupția rămâne o preocupare serioasă pentru cetățenii și întreprinderile din UE.

Rezultatele Eurobarometrului special arată că europenii sunt în continuare preocupați de eforturile depuse de guvernele naționale pentru a combate corupția: pentru 65 % dintre cetățeni, cazurile de corupție la nivel înalt nu sunt urmărite suficient și doar 30 % consideră că eforturile guvernelor de a combate corupția sunt eficace. În mod similar, 51 % dintre întreprinderile cu sediul în UE consideră că persoanele sau întreprinderile implicate în practici de corupție sunt prinse de autorități sau raportate acestora. Dintre aceste întreprinderi, aproximativ trei sferturi consideră că legăturile prea strânse dintre mediul de afaceri și mediul politic conduc la corupție (79 %) și că favoritismul și corupția subminează concurența în mediul de afaceri (74 %). La nivelul UE, în medie, 68 % dintre cetățeni și 64 % dintre întreprinderile cu sediul în UE consideră corupția ca fiind larg răspândită în statele lor membre.

De anul trecut, statele membre și-au îmbunătățit peisajul instituțional pentru a combate mai bine corupția, inclusiv prin consolidarea resurselor alocate pentru serviciile de aplicare a legii, autoritățile de urmărire penală și sistemul judiciar. În același timp, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a consolida cadrele preventive, precum cele care reglementează activitățile de lobby și normele privind conflictul de interese și declarațiile de avere, dar și pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficace a cazurilor de corupție. Acest lucru se reflectă în recomandările de anul acesta.

În țările implicate în procesul de aderare, mecanismele juridice și instituționale au fost consolidate, deși trebuie consolidate în continuare investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție.

3. Libertatea și pluralismul mass-mediei

De la ultimul raport privind statul de drept, mai multe state membre au luat măsuri concrete pentru a îmbunătăți siguranța și mediul de lucru al jurnaliștilor, inclusiv în lumina unor inițiative ale Comisiei precum Regulamentul european privind libertatea mass-mediei, deja în vigoare și pe deplin aplicabil din august 2025, directiva și recomandarea anti-SLAPP și Recomandarea privind siguranța jurnaliștilor.

În plus, sarcinile și competențele mai multor autorități naționale de reglementare în domeniul mass-mediei au fost extinse, inclusiv ca urmare a intrării în vigoare a Actului legislativ al UE privind serviciile digitale, precum și a înființării sau extinderii unor registre online privind proprietatea asupra mass-mediei.

Cu toate acestea, în mai multe state membre persistă preocupări în ceea ce privește guvernanța independentă sau stabilitatea financiară a serviciilor publice de radiodifuziune, transparența proprietății asupra mass-mediei, dreptul de acces la documentele publice și alocarea transparentă și echitabilă a publicității de stat. Încă o dată, Comisia a formulat mai multe recomandări vizând toate aceste domenii, inclusiv siguranța jurnaliștilor.

În țările implicate în procesul de aderare există provocări, în special legate de transparența proprietății asupra mass-mediei, independența autorităților de reglementare sau a serviciilor publice de mass-media și siguranța jurnaliștilor, deși unele dintre aceste țări au realizat reforme pentru a aborda unele dintre aspectele menționate.

4. Mecanisme instituționale de control și echilibru

Statele membre au continuat să amelioreze calitatea proceselor legislative, implicând părțile interesate în aceste procese – o tendință observată în rapoartele anterioare privind statul de drept. Unele state membre au consolidat statutul și resursele instituțiilor naționale pentru drepturile omului, ale ombudsmanilor și ale altor autorități independente. Inițiativele de consolidare a cadrului pentru societatea civilă și pentru finanțarea acesteia au continuat, de asemenea, în mai multe state membre.

Cu toate acestea, în mai multe state membre persistă provocări, cum ar fi utilizarea excesivă a procedurilor accelerate sau calitatea generală a procesului legislativ, precum și aspecte legate de consultarea părților interesate. Societatea civilă și apărătorii drepturilor omului s-au confruntat din ce în ce mai mult cu provocări, restricții juridice și atacuri, inclusiv cu restricționarea sistemică a operațiunilor lor în anumite state membre. Aceasta este o tendință îngrijorătoare, deja observată în raportul anterior.

Pentru a aborda problemele identificate, Comisia a formulat recomandări referitoare la funcționarea procesului legislativ, la instituirea și funcționarea unor autorități independente și la asigurarea unui mediu propice pentru societatea civilă.

În țările implicate în procesul de aderare persistă provocări în ceea ce privește luarea sistematică de acțiuni ca urmare a recomandărilor instituțiilor de tip ombudsman și ale altor organisme independente. Se observă, de asemenea, provocări legate de calitatea procesului legislativ și consultarea părților interesate.

Etapele următoare

În prezent, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să continue dezbaterile generale și dezbaterile specifice fiecărei țări pe baza raportului, utilizând totodată recomandările pentru a analiza în continuare cum se pot realiza progrese concrete. De asemenea, Comisia invită parlamentele naționale, societatea civilă și alte părți interesate și actori cheie să continue dialogul privind statul de drept atât la nivel național, cât și la nivel european, cu o implicare sporită a cetățenilor. În sfârșit, Comisia invită statele membre să abordeze în mod eficace oportunitățile și provocările identificate în cadrul raportului și este pregătită să le ofere sprijin în eforturile de continuare a punerii în aplicare a recomandărilor.

Astfel cum a anunțat președinta von der Leyen în Orientările politice 2024-2029, Comisia va continua să își îmbunătățească monitorizarea și raportarea și să consolideze sistemul de control și echilibru, în special prin urmărirea punerii în aplicare a recomandărilor. Pentru a se asigura că raportul analizează toate aspectele din întreaga Europă, în raport va fi adăugată o dimensiune legată de piața unică. Aceasta va aborda aspectele aferente statului de drept care afectează întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier.

În ceea ce privește țările implicate în procesul de aderare, Comisia va continua să monitorizeze problemele identificate, inclusiv în următoarele sale rapoarte anuale privind extinderea. Alte țări implicate în procesul de aderare vor fi incluse în raportul privind statul de drept pe măsură ce vor fi pregătite.

Context

Statul de drept este un aspect esențial pentru fiecare cetățean și fiecare întreprindere din UE, deoarece reprezintă o condiție prealabilă pentru respectarea altor valori. Acesta garantează că drepturile fundamentale sunt respectate în conformitate cu un set de valori democratice fundamentale, asigură aplicarea legislației UE și sprijină un mediu de afaceri favorabil investițiilor. Statul de drept face parte integrantă din însăși identitatea Uniunii Europene.

Raportul privind statul de drept, publicat anual, este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre și din patru țări implicate în procesul de aderare pe baza aceleiași metodologii obiective și transparente, examinând același set de aspecte în fiecare țară. Evaluarea calitativă realizată de Comisie se concentrează pe evoluțiile semnificative care au avut loc de la adoptarea celui de al patrulea raport anual privind statul de drept, în iulie 2023, si rămâne proporțională cu evoluțiile înregistrate.

Raportul constituie elementul central al ciclului anual privind statul de drept. Acest ciclu anual este preventiv, fiind menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor. Acesta este distinct de celelalte elemente din setul de instrumente ale UE pentru asigurarea respectării statului de drept și completează, fără a le înlocui, mecanismele de care dispune UE în temeiul tratatelor pentru a rezolva problemele mai grave legate de statul de drept cu care se confruntă statele membre. Printre aceste instrumente se numără procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii, prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Cea de a cincea ediție a raportului cuprinde recomandări specifice pentru toate statele membre, practică care a fost introdusă în 2022. Analiza conține, de asemenea, o evaluare calitativă a progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor din 2023, ținând seama de contextul general din statele membre. În funcție de progresele înregistrate cu privire la diferitele subpărți ale fiecărei recomandări, Comisia și-a încheiat evaluarea în fiecare caz, urmărind evoluțiile pe baza următoarelor categorii: niciun progres, unele progrese, progrese semnificative și punere deplină în aplicare.

Recomandările de anul acesta au fost elaborate pornind de la evaluarea din capitolele consacrate fiecărei țări, în urma dialogului cu statele membre și respectându-se pe deplin principiul egalității de tratament. Atunci când a formulat recomandările, Comisia a avut ca reper principal standardele europene în domeniu, ținând seama totodată de tradiția sistemelor juridice naționale. În plus, s-au asigurat coerența și sinergiile cu alte procese, cum ar fi semestrul european, mecanismul de condiționalitate bugetară și mecanismul de redresare și reziliență. Edițiile ulterioare ale raportului privind statul de drept vor continua să analizeze acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor. Recomandările ar trebui citite împreună cu evaluările din capitolele consacrate fiecărei țări, în care se examinează preocupări specifice; acestea sunt menite să ghideze statele membre să ia măsuri pentru a le aborda.

Începând din 2020, mai multe inițiative noi ale UE au îmbunătățit standarde comune în domenii cu relevanță directă pentru statul de drept, pe baza rezultatelor monitorizării în contextul prezentului raport. Printre acestea se numără Regulamentul european privind libertatea mass-mediei și pachetul anticorupție, care include propuneri de noi acte legislative privind combaterea corupției în UE și consolidarea regimului UE de sancționare a corupției aferent dimensiunii externe a UE.

După cum s-a anunțat în discursul privind starea Uniunii din 2023, includerea în Raportul din 2024 privind statul de drept a anumitor țări implicate în procesul de aderare, alături de statele membre, va sprijini eforturile acestor țări de a realiza reforme care să genereze progrese ireversibile în domeniul democrației și statului de drept înainte de aderare și de a beneficia de standarde ridicate și sustenabile după aderare. Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia participă în prezent la exercițiul de raportare privind statul de drept, fapt ce reflectă progresele înregistrate în procesul lor de aderare, cu accent pe promovarea statului de drept. Această abordare va fi extinsă în viitor la alte țări implicate în procesul de aderare, în funcție de progresele înregistrate de acestea.