Europe Direct Arad

Comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, efectuează o vizită la București pentru a discuta despre participarea României la Global Gateway

Arad Europe Direct — Wed, 24 Apr 2024 16:32:14 +0000

În timpul vizitei sale, se va întâlni cu prim-ministrul Marcel Ciolacu pentru a discuta despre rolul pe care România îl poate avea în ceea ce privește aprofundarea parteneriatelor internaționale ale UE și promovarea dezvoltării durabile la nivel mondial în actualul context geopolitic dificil. Ea se va întâlni, de asemenea, cu reprezentanți ai sectorului privat din România pentru a afla modul în care Global Gateway ar putea stimula întreprinderile românești să investească în piețele în curs de dezvoltare.

Comisarul va face schimb de opinii cu experți români din domeniul politicii externe și va purta un dialog cu studenți din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și al Universității București. Înainte de a reveni la Bruxelles, comisarul Urpilainen va vizita Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” pentru a afla mai multe informații despre tradițiile și bogata istorie a României.

The post Comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, efectuează o vizită la București pentru a discuta despre participarea României la Global Gateway appeared first on Europe Direct Arad.

Raportul din 2023 privind starea climei în Europa confirmă tendința alarmantă a impactului schimbărilor climatice pe continentul nostru

Arad Europe Direct — Mon, 22 Apr 2024 16:32:46 +0000

Bazându-se pe date și analize științifice, raportul prezintă tendința alarmantă continuă de creștere a temperaturilor și de accentuare a impactului schimbărilor climatice în întreaga Europă.

2023 a fost anul cel mai cald din istoria Europei, locuitorii săi fiind afectați de creșterea bruscă a numărului de zile cu stres termic extrem și a valurilor de căldură. Aceste temperaturi ridicate au amplificat apariția și gravitatea fenomenelor meteorologice extreme, precum secetele, inundațiile și incendiile forestiere. Nivelurile precipitațiilor au fost cu 7 % peste medie în 2023, ceea ce a dus la creșterea riscurilor de inundații în multe zone din Europa. Temperatura medie la suprafața mării în Europa a fost cea mai ridicată din istorie. Raportul subliniază, de asemenea, impactul schimbărilor climatice asupra Europei și a societăților noastre în 2023, în special pierderile economice cauzate de inundații și impactul stresului termic asupra sănătății.

Europa este continentul cu încălzirea cea mai rapidă, temperaturile crescând de aproximativ două ori mai mult decât rata medie la nivel mondial, astfel cum se subliniază în evaluarea europeană a riscurilor climatice. Raportul privind starea climei în Europa, publicat astăzi, subliniază încă o dată necesitatea ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic și rezilientă la schimbările climatice și să accelereze tranziția noastră către o energie curată, precum și adoptarea de măsuri cu privire la sursele regenerabile de energie și la eficiența energetică.

UE s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și a convenit asupra unor obiective și acte legislative menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030. În aprilie 2024, Comisia a publicat o comunicare privind modalitățile de pregătire eficace a UE pentru riscurile climatice și de consolidare a rezilienței la schimbările climatice.

Copernicus, „ochii” Europei asupra Pământului, este componenta de observare a Pământului a Programului spațial al Uniunii Europene. Finanțat de UE, programul Copernicus este un instrument unic prin care se analizează planeta noastră și mediul ei, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.

The post Raportul din 2023 privind starea climei în Europa confirmă tendința alarmantă a impactului schimbărilor climatice pe continentul nostru appeared first on Europe Direct Arad.

Comisia sprijină industria europeană producătoare de fotovoltaice prin noua Cartă a energiei solare

Arad Europe Direct — Wed, 17 Apr 2024 11:47:18 +0000

Ieri, 15 aprilie, cu ocazia primei zile a reuniunii informale a Consiliului Energie, comisarul pentru energie Kadri Simson, miniștrii din 23 de țări ale UE și mai mulți reprezentanți ai sectorului au semnat noua Cartă.

Luând cuvântul în cadrul ceremoniei de semnare, comisarul a declarat: „Sectorul de producție a fotovoltaicelor pentru energie solară este esențial pentru realizarea obiectivelor noastre în domeniul energiei, al climei și al competitivității. Trebuie să ne asigurăm că industria energiei solare rămâne solidă, pentru a contribui la mixul energetic viitor al Europei, axat pe sursele de energie regenerabile. Carta europeană a energiei solare reunește Comisia, autoritățile naționale și industria de profil, promovând cooperarea și oferind sprijin pentru producția de panouri solare fabricate în Europa.” Discursul integral al comisarului este disponibil online.

Carta stabilește o serie de angajamente voluntare de sprijinire a sectorului de producție a fotovoltaicelor din UE. Ea marchează ultimul pas în cadrul măsurilor Comisiei de sprijinire a producției de panouri solare din Europa, urmând unei propuneri de regulament privind industria „zero net”, care este acum convenită provizoriu de colegiuitori, și înființării Alianței europene a industriei fotovoltaice solare.

Carta va asigura faptul că tranziția verde și obiectivele industriale ale Europei merg mână în mână, prin accelerarea utilizării surselor de energie regenerabile, sporind în același timp competitivitatea sectorului și crearea de locuri de muncă „verzi”.

The post Comisia sprijină industria europeană producătoare de fotovoltaice prin noua Cartă a energiei solare appeared first on Europe Direct Arad.

Comisia solicită opinii cu privire la modul de punere în comun a cererii de materii prime strategice

Arad Europe Direct — Wed, 17 Apr 2024 11:45:53 +0000

Răspunsurile la sondaj vor contribui la crearea viitorului mecanism de agregare a cererii și de corelare pentru materiile prime strategice, astfel cum este inclus în Regulamentul privind materiile prime critice.

UE are nevoie de acces la o aprovizionare sigură, diversificată, sustenabilă și la prețuri accesibile cu materii prime critice, care sunt vitale pentru sectoare strategice precum industria „net zero”, industria digitală, industria aerospațială și apărarea. Pentru a consolida securitatea aprovizionării cu materii prime critice, președinta von der Leyen a anunțat, în discursul privind starea Uniunii din 2023, crearea unui mecanism de agregare a cererii și de corelare pentru materiile prime strategice. Acest lucru vine în urma succeselor înregistrate de un mecanism similar pentru gaz în cadrul Platformei energetice a UE. Noul mecanism face parte din Regulamentul privind materiile prime critice, care va intra în vigoare în săptămânile următoare. El va include diferite părți ale lanțului valoric al materiilor prime strategice, cuprinzând extracția, prelucrarea și reciclarea unor astfel de materii.

Sondajul este deschis pentru contribuții până la 7 mai 2024.

The post Comisia solicită opinii cu privire la modul de punere în comun a cererii de materii prime strategice appeared first on Europe Direct Arad.

Comisia publică raportul Schengen, stabilind noi priorități pentru anul următor

Arad Europe Direct — Wed, 17 Apr 2024 11:43:00 +0000

Spațiul Schengen a devenit cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Garantând călătorii fără probleme și în condiții de siguranță pentru o populație de aproape 450 de milioane de persoane, spațiul Schengen este esențial pentru competitivitatea Uniunii Europene.

În 2023, spațiul Schengen a rămas solid și este în continuare cea mai vizitată destinație din lume. Au fost emise peste 10 milioane de vize Schengen și mai mult de jumătate de miliard de călători au vizitat spațiul Schengen, atingându-se 92 % din nivelurile anterioare pandemiei din 2019. Acest lucru a contribuit în mod semnificativ la economia UE, deoarece turismul contribuie cu aproape 10 % din PIB-ul UE și oferă locuri de muncă pentru aproximativ 22,6 milioane de persoane.

Raportul din 2024 privind starea spațiului Schengen prezintă realizările, provocările și evoluțiile din spațiul Schengen în decursul ultimului ciclu 2023-2024. Raportul arată că normele Schengen sunt bine aplicate, deși există unele lacune în materie de implementare; de exemplu: un cadru legislativ consolidat, fiind necesare eforturi pentru punerea în aplicare a noilor măsuri, inclusiv a cooperării polițienești, pentru a elimina treptat controalele de lungă durată la frontierele interne; un cadru de guvernanță Schengen integrat, pentru care Comisia va continua să lucreze în vederea unei analize mai complete a datelor, în strânsă cooperare cu agențiile UE și cu statele membre, și măsuri istorice pentru completarea spațiului Schengen cu Bulgaria și cu România, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime de la 31 martie 2024. Pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre cu Bulgaria și cu România este necesară o decizie suplimentară a Consiliului.

Mai multe informații despre starea spațiului Schengen sunt disponibile în comunicatul de presă și în fișa informativă publicate online.

The post Comisia publică raportul Schengen, stabilind noi priorități pentru anul următor appeared first on Europe Direct Arad.

Comisia le oferă tinerilor 35 500 de permise de călătorie gratuite DiscoverEU

Arad Europe Direct — Tue, 16 Apr 2024 11:43:20 +0000

Astăzi, 16 aprilie, la ora 12:00 CET, în timpul Săptămânii europene a tineretului, Comisia a lansat cea mai recentă rundă de înscrieri în cadrul inițiativei DiscoverEU. Acesta se va încheia marți, 30 aprilie, la ora 12:00 CET.

În total, sunt disponibile 35 500 de permise de călătorie. Pentru a obține unul, tinerii născuți între 1 iulie 2005 și 30 iunie 2006 pot participa la un quiz cu cinci întrebări despre UE și o întrebare suplimentară pe Portalul european pentru tineret. Candidații selectați vor primi un permis gratuit de transport feroviar pentru a călători în Europa timp de până la 30 zile, între 1 iulie 2024 și 30 septembrie 2025.

Cererea de propuneri este deschisă candidaților din Uniunea Europeană și din țările asociate la programul Erasmus+, inclusiv Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia. Titularii de bilete își pot planifica propriile rute sau se pot inspira din cele existente. De exemplu, ei pot descoperi o rută lansată anul trecut, care se axează pe orașe și locuri care fac ca Uniunea Europeană să devină „frumoasă, durabilă și favorabilă incluziunii”, în conformitate cu principiile noului Bauhaus european.

Participanții pot beneficia, de asemenea, de itinerarul cultural DiscoverEU, o inițiativă a Anului european al tineretului 2022, care combină diverse destinații culturale, inclusiv arhitectura, muzica, arta fină, teatrul, moda și designul. Participanții pot vizita capitalele europene ale culturii, care se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO, siturile care poartă Marca patrimoniului european sau locațiile „ Access City Award”, care sunt orașe care au mers mai departe pentru a deveni mai accesibile tuturor.

DiscoverEU este mult mai mult decât un bilet. Participanții vor primi, de asemenea, un card de reducere cu peste 40 000 de posibilități de reducere pentru transportul public, cultură, cazare, alimentație, sport și alte servicii în țările eligibile. În plus, agențiile naționale Erasmus+ organizează reuniuni de informare înainte de plecare, iar agențiile naționale din toate țările Erasmus+ pregătesc întâlniri DiscoverEU, programe de învățare cu o durată de la o zi la trei zile.

Incluziunea socială este o prioritate absolută a programului Erasmus+, astfel încât participanții cu dizabilități sau cu probleme de sănătate primesc sprijin în călătoriile lor. Începând din octombrie 2022, agențiile naționale Erasmus+ au pus în aplicare Acțiunea de incluziune DiscoverEU, permițând organizațiilor care lucrează cu tineri cu mai puține oportunități să solicite un grant. Această acțiune oferă un sprijin suplimentar participanților, cum ar fi finanțare suplimentară și posibilitatea de a călători împreună cu însoțitorii. De la prima cerere de propuneri din octombrie 250, agențiile naționale Erasmus+ au acordat peste 2022 de proiecte, iar în acest an au loc două cereri de propuneri pentru acțiunea de incluziune.

În timp ce DiscoverEU încurajează călătoriile durabile pe calea ferată, sunt disponibile modalități speciale pentru tinerii din regiunile ultraperiferice, din țările și teritoriile de peste mări, din zonele îndepărtate și din insule.

Istoricul dosarului

Comisia a lansat DiscoverEU în iunie 2018, în urma unei acțiuni pregătitoare a Parlamentului European. Acesta este integrat în programul Erasmus+ 2021-2027.

Din 2018, peste 1 milioane de candidați și-au depus candidatura pentru 284 000 de permise de călătorie disponibile. Conform celui mai recent sondaj ulterior călătoriei, 72% dintre candidați au declarat că este prima dată când călătoresc în afara țării lor de reședință cu trenul. Pentru mulți, a fost, de asemenea, prima dată când au călătorit fără părinți sau adulți însoțitori, iar majoritatea au indicat un sentiment sporit de independență. Peste două treimi au declarat că nu ar fi fost în măsură să își finanțeze permisul de călătorie fără DiscoverEU.

Experiența DiscoverEU le-a oferit tinerilor o mai bună înțelegere a altor culturi, precum și a istoriei europene și le-a îmbunătățit competențele lingvistice. Participanții sunt invitați să devină ambasadori DiscoverEU pentru a promova inițiativa. Grupul oficial #DiscoverEU are peste 96 000 de membri, în care tinerii călători se pot contacta reciproc pentru a face schimb de experiențe și sfaturi.

Pentru a se înscrie, candidații eligibili trebuie să completeze un chestionar cu variante multiple de răspuns care testează cunoștințele generale despre Uniunea Europeană și alte inițiative ale UE destinate tinerilor. Comisia va clasifica solicitanții pe baza răspunsurilor acestora. Comisia va oferi permise de călătorie solicitanților care urmează clasamentul acestora, până la limita biletelor disponibile.

Pentru mai multe Informații

Inițiativa DiscoverEU

Portalul european pentru tineret

*Această pagină a fost tradusă prin traducere automată. Comisia Europeană nu își asumă nicio responsabilitate în ceea ce privește calitatea și acuratețea acestei traduceri.

The post Comisia le oferă tinerilor 35 500 de permise de călătorie gratuite DiscoverEU appeared first on Europe Direct Arad.

Intră în vigoare Actul privind Europa interoperabilă pentru servicii publice mai bine conectate pentru cetățeni și întreprinderi

Arad Europe Direct — Fri, 12 Apr 2024 08:46:13 +0000

Actul este esențial pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al UE, cum ar fi disponibilitatea online a 100% din serviciile publice esențiale până în 2030. Interoperabilitatea este o caracteristică esențială a unei piețe unice digitale funcționale și contribuie la o punere în aplicare mai eficace a caracteristicilor digitale ale politicilor publice, de la justiție la sănătate la transporturi.

Cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice vor beneficia de cea mai mare parte a noului regulament atunci când utilizează servicii publice digitale interconectate care necesită schimbul transfrontalier de date. Printre exemplele de astfel de servicii se numără recunoașterea reciprocă a diplomelor academice sau a calificărilor profesionale, schimburile de date privind vehiculele pentru siguranța rutieră, accesul la datele privind securitatea socială și sănătatea, schimbul de informații legate de impozitare, vamă, acreditarea licitațiilor publice, permisele de conducere digitale, registrele comerciale. Conform evaluării impactului, se preconizează că legea va economisi până la 5 miliarde EUR anual.

Legea va fi pusă în aplicare printr-un set de măsuri-cheie:

Instituirea unui cadru de cooperare pe mai multe niveluri, care să reunească cei mai înalți practicieni din domeniul guvernării digitale din statele membre, precum și o comunitate largă a societății civile, experți, cadre universitare și actori locali, pentru a defini o agendă comună de interoperabilitate și un ecosistem în continuă evoluție de soluții comune de interoperabilitate. Acest cadru va fi coordonat de Comitetul pentru Europa interoperabilă și sprijinit de comunitatea Europei interoperabile.
Introducerea unor evaluări obligatorii ale interoperabilității pentru a construi servicii publice „interoperabile din faza de proiectare”. Acest lucru va ajuta organismele din sectorul public să exploreze și, după caz, să abordeze aspectele legate de interoperabilitatea transfrontalieră încă din faza de proiectare a noilor servicii sau instrumente. Comisia va furniza orientările și sprijinul necesare.
Portalul „Europa interoperabilă”, un ghișeu unic pentru a încuraja partajarea și reutilizarea unor soluții de interoperabilitate fiabile și de înaltă calitate între administrațiile publice.
Consolidarea mecanismelor de inovare și de sprijinire a politicilor, inclusiv formare, spații de testare în materie de reglementare pentru experimentarea politicilor, proiecte public-privat GovTech și proiecte de sprijinire a punerii în aplicare a politicilor, pentru dezvoltarea, testarea și extinderea soluțiilor.

Regulamentul se aplică organismelor din sectorul public, inclusiv instituțiilor și organismelor UE. Punerea în aplicare a Actului privind Europa interoperabilă va fi finanțată prin programul Europa digitală (DIGITAL).

Etapele următoare

Conform calendarului definit în regulament, majoritatea dispozițiilor se vor aplica în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare.

În mod excepțional:

Instituțiile, organismele și agențiile europene și organismele din sectorul public vor efectua evaluări ale interoperabilității începând din ianuarie 2025;
Statele membre vor desemna autoritățile naționale competente la 9 luni de la data intrării în vigoare a regulamentului, până în ianuarie 2025.

Istoricul dosarului

Interoperabilitatea sectorului public este capacitatea administrațiilor de a coopera și de a face ca serviciile publice să funcționeze la nivel transfrontalier, transsectorial și organizațional. Acesta joacă un rol esențial în conceperea unor fluxuri de date sigure și în evitarea duplicării eforturilor în serviciile publice. În diferite crize din ultimii ani, interoperabilitatea sectorului public a permis o mai bună coordonare între statele membre, mobilizarea resurselor acolo unde acestea erau cele mai necesare și formularea rapidă a unor soluții comune.

Comisia sprijină interoperabilitatea dintre administrațiile publice încă din anii 1990 prin intermediul Cadrului european de interoperabilitate (EIF), o serie de planuri de acțiune și programe de finanțare precum IDA, IDABC, ISA, ISA2 și, în prezent, DIGITAL. Pentru a sprijini statele membre și instituțiile, organismele și agențiile europene în punerea în aplicare a politicii de interoperabilitate a sectorului public, Comisia a elaborat un set cuprinzător de instrumente și cursuri de formare, cum ar fi setul de instrumente EIF, Centrul de sprijin SEMIC, platforma JoinUp și Academia Europa interoperabilă. Pe lângă acestea, Comisia a creat, de asemenea, o inițiativă GovTech Incubator, în cadrul căreia guvernele se reunesc pentru a adopta cele mai bune soluții dezvoltate de întreprinderile nou-înființate și de alte guverne din întreaga UE.

Mai multe evaluări ale politicii de interoperabilitate a sectorului public au evidențiat deficiențe și au solicitat luarea de măsuri. Statele membre au subliniat, de asemenea, din ce în ce mai mult necesitatea de a consolida cooperarea europeană în materie de interoperabilitate, printre altele, prin declarațiile ministeriale semnate în 2017 la Tallinn și în 2020 la Berlin. De asemenea, cetățenii UE care participă la Conferința privind viitorul Europei au exprimat o cerere pentru o interoperabilitate transfrontalieră sporită. Actul privind Europa interoperabilă răspunde direct acestor apeluri la acțiune.

The post Intră în vigoare Actul privind Europa interoperabilă pentru servicii publice mai bine conectate pentru cetățeni și întreprinderi appeared first on Europe Direct Arad.

Comisia face un bilanț al dialogurilor privind tranziția curată purtate cu industria și partenerii sociali din UE

Arad Europe Direct — Fri, 12 Apr 2024 08:44:29 +0000

Comisia a adoptat o comunicare în care face un bilanț al unei serii de dialoguri privind tranziția curată ce urmăresc transformarea Europei într-o economie curată, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, echitabilă și competitivă. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat lansarea unor dialoguri pe această temă în discursul său din 2023 privind starea Uniunii, scopul acestora fiind acela de a discuta cu reprezentanții industriei și cu partenerii sociali europeni despre cum ar putea fi consolidată și sprijinită punerea în aplicare a Pactului verde european, contribuind astfel la o abordare industrială consolidată. Dialogurile au fost prezidate de vicepreședintele executiv Maroš Šefčovič. Bilanțul de astăzi va sta la baza discuțiilor pe care liderii UE le vor purta în cadrul următorului Consiliu European cu privire la pașii următori către asigurarea tranziției curate a Europei.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat: „Pactul verde european este și a fost dintotdeauna strategia de creștere a Europei. Creșterea curată aduce beneficii reale industriei noastre, iar industria a îmbrățișat pe deplin acest credo. Și aceasta pentru că, în economia europeană a viitorului, competitivitatea și durabilitatea vor merge mână în mână. Acum că există un cadru de reglementare previzibil, dialogurile privind tranziția curată sunt o cale importantă de a colabora cu industria și cu partenerii sociali pentru a pune în aplicare acest cadru în modul cel mai eficient. Dialogurile au demonstrat faptul că partenerii noștri sunt hotărâți să treacă la fapte și să contribuie la îndeplinirea obiectivelor noastre cheie ambițioase. Pornind de la ideile acestora, Europa va continua să sprijine industria să își construiască un model de afaceri adaptat unei economii decarbonizate.”

Până în prezent, au avut loc nouă dialoguri privind tranziția curată. Industria și partenerii sociali și-au confirmat angajamentul ferm de a modela și de a pune în aplicare Pactul verde european. Partenerii sociali au subliniat importanța garantării echității sociale a tranziției, cu scopul de a crea locuri de muncă de bună calitate, precum și necesitatea unui dialog social structurat consolidat. Dialogurile s-au axat pe teme precum hidrogenul, industriile energointensive, tehnologiile curate, infrastructura energetică, materiile prime critice, bioeconomia forestieră, orașele, mobilitatea curată și oțelul.

O abordare industrială consolidată: elemente constitutive și elemente principale

Comunicarea de astăzi evidențiază o serie de elemente constitutive esențiale identificate în cadrul dialogurilor, care ar putea sprijini o abordare industrială consolidată în vederea atingerii obiectivelor Pactului verde european: un cadru de reglementare eficace și simplificat, care să permită întreprinderilor să asigure succesul tranziției; luarea de măsuri privind prețurile la energie; o infrastructură modernă; un acces mai ușor la finanțare și o piață unică mai puternică într-un mediu competitiv pe plan mondial. Comisia va coopera în continuare cu industria și cu partenerii sociali prin intermediul dialogurilor privind tranziția curată și își afirmă disponibilitatea de a purta o dezbatere aprofundată cu Consiliul și Parlamentul cu privire la factorii-cheie care trebuie abordați.

Asigurarea succesului tranziției printr-o punere în aplicare eficace și prin simplificare

UE a instituit cadrul de politică și de reglementare necesar pentru atingerea obiectivelor pentru 2030 și pentru menținerea de către Europa a unui ritm susținut al progreselor în vederea realizării neutralității climatice și a unei economii durabile până în 2050. Acest cadru de reglementare clar creează stabilitate și previzibilitate pentru toate părțile interesate. În condițiile în care accentul se va muta acum asupra punerii în aplicare, Comisia va oferi orientări suplimentare pentru a sprijini industria și statele membre să aplice legislația UE și va acorda o atenție sporită reducerii sarcinii administrative. Comisia va publica, de asemenea, pe o platformă specifică, un set de indicatori-cheie meniți să monitorizeze și să măsoare progresele înregistrate în ceea ce privește tranziția verde, competitivitatea economiei UE și tranziția socială. Comisia va sprijini în continuare industria în eforturile sale de a pune la dispoziția angajaților competențele necesare pentru tranziție și va continua să colaboreze cu orașele și cu autoritățile regionale și locale.

Energie curată disponibilă din abundență și la prețuri accesibile

Statele membre ar trebui să profite pe deplin de cadrul juridic actualizat, în special de Directiva privind energia din surse regenerabile, pentru a se asigura că industria și cetățenii se bucură de beneficiile tranziției curate. Participanții la dialoguri au subliniat că asigurarea aprovizionării cu energie din abundență și la prețuri accesibile, cu emisii zero sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon este o condiție esențială pentru accelerarea decarbonizării economiei UE și pentru menținerea competitivității industriei europene, în special a industriilor energointensive. Unele sectoare industriale și ale transporturilor au pledat în favoarea adoptării de măsuri tranzitorii inovatoare suplimentare, care să asigure aprovizionarea cu energie la prețuri mai mici, oferind în același timp siguranță producătorilor de energie prin garantarea vânzărilor pe termen lung. Reprezentanții industriei au solicitat, de asemenea, crearea de clustere industriale care să conecteze cele mai mari instalații și centre de producție cu instalații cu emisii zero sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu instalații de producere a hidrogenului și a combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau cu infrastructuri de captare, stocare, transport și utilizare a dioxidului de carbon. Participanții la dialoguri au invitat statele membre să reexamineze nivelul impozitelor și taxelor pe energie, inclusiv pe energia electrică. Comisia reamintește faptul că statele membre trebuie să ia măsuri pentru a elimina subvențiile pentru combustibilii fosili, în conformitate cu concluziile recente ale COP și cu propunerea Comisiei de revizuire a Directivei privind impozitarea energiei.

O infrastructură modernă ca ax central al dezvoltării industriei

Este necesară o coordonare mai strânsă între Comisie, statele membre, autoritățile locale și regionale, operatorii de rețea, actorii industriali, autoritățile de reglementare și instituțiile financiare cu privire la dezvoltarea infrastructurii în vederea tranziției către o energie curată. Comisia va adapta formatele existente pentru a oferi o platformă pentru o colaborare regulată și directă cu toți actorii-cheie, cu accent pe proiectele concrete de infrastructură. Cerințele în materie de reziliență aplicabile achizițiilor și licitațiilor vor contribui la crearea unei cereri pentru echipamentele și componentele fabricate în UE, care îndeplinesc standardele ridicate stabilite pentru utilizarea lor în vederea dezvoltării infrastructurii. Comisia va examina oportunitatea sprijinirii industriei în vederea standardizării cererii în ceea ce privește cablurile, conductele și tehnologiile necesare pentru dezvoltarea rețelei energetice.

Deblocarea finanțării pentru tranziție

Investițiile private nu au fost încă mobilizate suficient, însă sectorul privat va continua să joace un rol de prim-plan în ceea ce privește realizarea de investiții în tranziția curată. Participanții la dialoguri au subliniat, de asemenea, necesitatea reducerii costului mobilizării de capital, a diversificării opțiunilor de finanțare disponibile pentru întreprinderi, a propunerii de noi instrumente financiare inovatoare și a facilitării investițiilor transfrontaliere. Este nevoie de un buget solid al UE pentru a se realiza investiții de mai bună calitate și, în acest context, Comisia îndeamnă la realizarea de progrese rapide atât în ceea ce privește identificarea unor modalități inovatoare de utilizare a fondurilor publice în vederea atragerii de investiții private, cât și în ceea ce privește resursa proprie bazată pe ETS propusă. În general, există o nevoie urgentă de a se asigura o coordonare mai strânsă a finanțării la nivelul UE, de a crea economii de scară, de a spori alocarea eficientă a resurselor și de a recurge la piața unică. Instituțiile europene ar trebui să își consolideze colaborarea cu actorii instituționali pentru a mobiliza fonduri private, iar Comisia ar trebui să își consolideze cooperarea politică și dialogul cu Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), instituțiile financiare internaționale și băncile private. Utilizarea veniturilor suplimentare provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, din platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” și din schemele de licitație ca serviciu, cum ar fi cele organizate de Banca Europeană pentru Hidrogen, sunt exemple de instrumente de finanțare promițătoare care au fost create în vederea tranziției. Participanții la dialoguri au ridicat problema discrepanței importante dintre costul ridicat al investițiilor inițiale legate de dezvoltarea infrastructurii și fondurile disponibile.

Valorificarea avantajelor unei piețe unice curate într-un mediu competitiv la nivel mondial

Piața unică este cel mai puternic atu al UE, deoarece oferă o economie de scară și promovează un nivel ridicat al standardelor, inclusiv dincolo de frontierele Europei. Bazându-se pe rezultatul pozitiv al inițiativei de achiziționare în comun de gaze, Comisia va avea în vederea dezvoltarea agregării cererii și organizarea de achiziții comune pentru alte produse strategice de bază, precum și crearea unui proiect-pilot pentru hidrogen și achiziționarea în comun de materii prime critice. Comisia și statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin instrumentele de politică de combatere a concurenței neloiale pe plan mondial pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă și pe piețele mondiale. Punerea în aplicare a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră și mobilizarea unor mecanisme mai globale de tarifare a carbonului prin intermediul unei diplomații consolidate au, de asemenea, un rol important în acest sens.

Context

Pentru a transforma Europa într-o economie curată, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, Comisia a prezentat în 2019 Pactul verde european. Acesta a fost urmat de o serie de inițiative concrete, care au fost, în majoritatea lor, deja integrate în legislația UE. În prezent, accentul se pune pe punerea în aplicare și pe atingerea obiectivelor, astfel încât Pactul verde să devină un succes pe teren.

Industria europeană și partenerii sociali ar trebui să joace un rol primordial în tranziția economiei europene. În același timp însă, industria este supusă unor presiuni importante din cauza înrăutățirii contextului de securitate, geopolitic și economic, precum și din cauza absenței unor condiții de concurență echitabile.

Dialogurile privind tranziția curată au fost lansate de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2023 ca o nouă modalitate prin care Comisia să colaboreze cu industria și cu partenerii sociali, să înțeleagă provocările actuale cu care se confruntă aceștia și să consolideze și să sprijine punerea în aplicare a Pactului verde european.

The post Comisia face un bilanț al dialogurilor privind tranziția curată purtate cu industria și partenerii sociali din UE appeared first on Europe Direct Arad.

UE se află în fruntea unei mobilizări la nivel mondial pentru sporirea investițiilor în educația de calitate și incluzivă pentru toți

Arad Europe Direct — Fri, 12 Apr 2024 08:43:12 +0000

Astăzi, 11 aprilie, cu ocazia evenimentului la nivel înalt privind educația organizat în cadrul strategiei „Global Gateway”, Uniunea Europeană a reunit comunitatea mondială a educației pentru a face un bilanț al investițiilor realizate până în prezent în domeniul educației în temeiul strategiei „Global Gateway” și pentru a mobiliza partenerii, precum și pentru a stimula noi investiții în perspectiva „Summitului viitorului” al Organizației Națiunilor Unite, care va avea loc în septembrie.

Comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a confirmat angajamentul ferm al Uniunii Europene în favoarea unei educații de calitate, demonstrat de cele 3 miliarde EUR alocate ca finanțare pentru acțiuni din domeniul educației în perioada 2021-2023 – ceea ce reprezintă aproximativ 13 % din bugetul pentru parteneriate internaționale. Acest lucru este în conformitate cu decizia comisarului de a majora cheltuielile pentru educație de la 7 % la cel puțin 10 % până în 2027.

În cadrul evenimentului, comisarul a semnat programe în valoare totală de 245 de milioane EUR. Aceste programe includ, în special, sprijin pentru educația fetelor din Zambia, sprijin pentru mobilitatea în scopul învățării și al cercetării în Nigeria, o nouă inițiativă a Echipei Europa privind educația și formarea profesională din Africa, precum și lansarea unei Academii de tineret Africa-Europa și a 15 noi proiecte de sprijinire a mobilității academice în Africa în cadrul inițiativei emblematice.

Dacă doriți să aflați mai multe despre modul în care Uniunea Europeană investește în educație pentru a schimba lumea, apăsați aici. Un comunicat de presă cu mai multe informații este de asemenea disponibil online.

The post UE se află în fruntea unei mobilizări la nivel mondial pentru sporirea investițiilor în educația de calitate și incluzivă pentru toți appeared first on Europe Direct Arad.

Comisia lansează apelul la candidaturi pentru Observatorul lanțului agroalimentar al UE

Arad Europe Direct — Wed, 10 Apr 2024 08:09:23 +0000

Crearea acestui observator, care va analiza costurile de producție, marjele și practicile comerciale, a fost anunțată la jumătatea lunii martie ca fiind una dintre măsurile de consolidare a poziției fermierilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente și de întărire a încrederii între toți actorii de-a lungul acestui lanț. Obiectivul său este de a asigura o mai mare transparență a prețurilor, a structurilor de costuri și a distribuției marjelor și valorii adăugate în cadrul lanțului de aprovizionare, respectând în același timp normele în materie de confidențialitate și de concurență.

Activitatea observatorului va sprijini elaborarea de metodologii de evaluare și de monitorizare a structurii costurilor și a distribuției marjelor și valorii adăugate de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente.

Observatorul va reuni până la 80 de membri, reprezentând autorități naționale responsabile cu agricultura, cu pescuitul și cu acvacultura sau cu lanțul de aprovizionare cu alimente, precum și organizații care reprezintă părți interesate ce își desfășoară activitatea în diverse etape ale lanțului – de la fermieri, furnizori de factori de producție, industria alimentară și comercianți la transporturi, logistică, comerțul cu amănuntul și consumatori. Se preconizează că prima reuniune a observatorului va avea loc în iulie 2024.

Apelul la candidaturi este deschis până la 13 mai. Organizațiile care își depun candidatura trebuie să fie înregistrate în Registrul de transparență pentru a fi nominalizate.

Mai multe informații cu privire la această știre se găsesc online.

The post Comisia lansează apelul la candidaturi pentru Observatorul lanțului agroalimentar al UE appeared first on Europe Direct Arad.